România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Europa care apreciază cultura. Pentru mai mult de 8 din 10 europeni, cultura și artele sunt importante și pentru dezvoltarea economică a locului de reședință

1.102 vizualizări
Foto: ID 45828841 © Aerogondo | Dreamstime.com
Cultura este considerată importantă de 79% dintre respondenții din Europa, arată un sondaj recent realizat de Eurobarometru, care consemnează o creștere de 2 procente față de un sondaj anterior din 2007, relatează Euronews, citată de Rador Radio România.

Țările ai căror respondenți consideră în număr cel mai mare că este importantă cultura sunt Luxemburg (92%), Cipru și Italia (89%), în vreme ce la polul opus se află Germania (66%), Austria (62%) și România (61%).

Însă cultura nu este doar o prioritate personală.

Pentru mai mult de 8 din 10 europeni, cultura și artele sunt importante și pentru bunăstarea și dezvoltarea economică a locului lor de reședință. Și din acest punct de vedere în fruntea listei se află Luxemburg (93%), Italia (91%) şi Portugalia (92%), în timp ce Bulgaria (77%) și Austria (75%) înregistrează cele mai scăzute niveluri.

Aproape jumătate dintre europeni, 49%, au desfășurat activități artistice în anul precedent sondajului, principalele activități fiind dansul (17%) și cântatul (15%).

Citește articolul integral pe G4Media.ro

Foto: ID 45828841 © Aerogondo | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Eurostat: România este pe ultimul loc în UE la obiceiul de a citi / Mircea Miclea: Bursele puteau fi convertite în vouchere din care elevii și studenții să-și cumpere doar cărți și rechizite școlare. Ar fi fost și un ajutor pentru edituri și pentru librării, și așa lovite de noile cote TVA
Scriitorul și profesorul Radu Vancu: A scumpi cărțile înseamnă a alimenta extremismul
România – singura țară UE cu zero euro cheltuiți pe cap de locuitor, în 2024, pentru cercetarea în două domenii: Educație și Cultură – Eurostat
Danemarca vrea să elimine cota de TVA la cărţi pentru a încuraja lectura
INTERVIU Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România: Dacă Guvernul ar avea curajul instituțional să-și asume o privire sinceră față de acest domeniu, ar pune TVA 0% la carte cu drept de deducere, cum se întâmplă în Cehia, Irlanda, Republica Moldova. Ei de ce pot și noi nu putem? Suntem chiar atât de săraci?
Presa spaniolă: România, ţara din UE unde se citeşte cel mai puţin, creşte TVA-ul pentru cărţi la 11 % și ajunge țara cu a doua cea mai mare taxare a cărților dintre toate statele europene
Programele Naționale „Vouchere culturale pentru elevi“, cu o valoare de 250 de lei, și „O carte pentru fiecare elev”, prevăzute în Legea Educației dar amânate deja de 2 ani, sunt exclusiv responsabilitatea Ministerului Educației, spune directorul Asociației Editorilor din România / Mihai Mitrică: Există modele care funcționează în Franța, Republica Moldova sau Italia
Scumpirea cărților doar va accentua scăderea consumului cultural și va contribui direct la amplificarea analfabetismului funcțional – mesajul Asociației Editorilor din România către președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan
Se vor închide librării și edituri ca efect al creșterii TVA la cărți, de la 5% la 11 %, atrage atenția directorul Asociației Editorilor din România: Ni se impune un TVA crescut, care înseamnă o curbă de sacrificiu
„Pactul pentru lectură”, anunțat de Asociația Editorilor din România împreună cu un calendar de evenimente pentru a reveni în rândul țărilor care prețuiesc lectura și educația / România se situează pe ultimul loc în UE la consumul de carte
Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii


2 comments
  1. exagerați!

  2. Pai cand la noi sunt angajate la conducerea institutiilor de cultura toate cocomarlele politice, gen ISJ- uri, la fel din pix, prin numire, fara niciun fel de competente,, ce cultura vreti sa aveti sau sa promovati cu asemenea specimene?

    Uitati-va la cum vorbeste un muzeograf si cum vorbeste seful/șefa său/sa de institutie sau departament!
    Cocomârle politice!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul de Interne: Peste 17.500 din 25.500 de clădiri școlare nu sunt autorizate de ISU / Încălzirea nu este asigurată în 574 de școli (3,4%). Florin Cîțu: Avem nevoie de o verificare a tuturor clădirilor în care funcționează școlile

Dintr-un total de 25.539 de clădiri în care funcționează unități școlare, peste 17.500 nu au autorizație din partea inspectoratelor pentru situații de urgență în caz de incendiu, 4.171 sunt autorizate,…
Vezi articolul

„Un proces greoi și umilitor”, „trebuie să depun mereu acte pe care școala deja le are”, printre reclamațiile profesorilor și părinților despre birocrația din școli, pe platforma guvernamentală „Fără hârtie”

Guvernul a lansat pe 3 martie platforma „Fără hârtie”, prin care cetățenii sunt invitați să semnaleze cazurile de birocrație din administrația publică. După prima lună de funcționare, au apărut 24…
Vezi articolul

Aproape 12.000 de candidați la concursul de angajare în Învățământ 2024 se pot titulariza dacă găsesc post disponibil, alți 10.600 pot fi doar profesori suplinitori – rezultatele inițiale. 5.900 nu au reușit să ia nota 5

Rezultatele de la Titularizare 2024 au fost publicate marți la ora 12:00 de Ministerul Educației, iar acestea arată că 11.928 de lucrări scrise au fost notate cu peste 7. Asta înseamnă aproape…
Vezi articolul

Două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare – Studiu și infografic Salvați Copiii

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea…
Vezi articolul