ANALIZĂ Uniforma obligatorie în școli este susținută cu exemple false și argumente fără temei în proiectul de lege promovat de PSD în Parlament. Situația din singurele două țări UE unde uniforma este impusă prin lege, Cipru și Malta, desființează argumentele pentru care ea este cerută și în România

0 vizualizări
Foto © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Introducerea uniformei obligatorii în școli, prevăzută într-un proiect de lege PSD care avansează în procedurile parlamentare, este susținută cu argumente contrazise chiar de situația din singurele două țări UE, identificate de Edupedu.ro, unde uniforma școlară este impusă legal – Malta și Cipru. Iar cele două exemple oferite de inițiatorii proiectului din România în nota de fundamentare a acestuia, anume Franța și Marea Britanie, prezintă argumente bazate pe falsuri sau fapte contrazise de realitate.
  • Potrivit ultimului studiu internațional PISA, publicat luna aceasta, Cipru și Malta nu se remarcă prin diferențe clare față de situația din România sau media OCDE, în ceea ce privește percepția elevilor referitoare la bullying, unul dintre fenomenele pe care le invocă proiectul românesc de introducere a uniformelor școlare. Ambele se remarcă, în schimb, prin rezultate negative la climatul de disciplină în școli, care reprezintă ținta ultimă urmărită de proiectul de lege discutat acum în Parlamentul românesc. De notat, în context, că Cipru ocupă și ultimul loc în UE, sub România și Bulgaria, la competențele elevilor la Matematică, Științe și Citire, în cadrul PISA 2025. 

Proiectul de lege inițiat de un grup de parlamentari PSD introduce clar obligația ca elevii să se prezinte la școală în uniformă școlară și prevede o serie de norme privind utilizarea uniformelor, precum și subvenționarea acestora. Nota de fundamentare, adică documentul care motivează nevoia măsurilor prevăzute de proiect, spune că vestimentația actuală a elevilor ar accentua diferențele socio-economice dintre elevi, ceea ce, printr-o serie de fenomene precum bullying-ul sau excluderea socială, ar afecta climatul de disciplină:

  • „În prezent, mediul şcolar preuniversitar din România se confruntă Cu o accentuare a diferenţelor socio-economice dintre elevi, vizibile pregnant în vestimentaţia adoptată în unităţile de învăţământ. Această situaţie alimentează fenomene de excludere socială, presiune psihologică şi bullying bazat pe statutul financiar al familiei, distrăgând atenţia elevilor de la procesul educaţional propriu-zis şi afectând climatul de disciplină şi decenţă.”

Aceeași notă de fundamentare susține în baza unei „analize comparative” că, la nivel european, ar exista o „reorientare către standardizarea vestimentară în scopul echității”. Și sunt date două exemple: un program-pilot din Franța, prezentat ca „exemplu major”, respectiv modelul din Marea Britanie, despre care documentul susține că „obligă prin lege fiecare școală să aibă o politică vestimentară”:

  • „0 analiză comparativă la nivel european arată o reorientare către standardizarea vestimentară în scopul echităţii. Un exemplu major este cel al Franţei, care a implementat un amplu program-pilot pentru introducerea „ţinutei unice” (la tenue unique), cu scopul declarat de generalizare. De asemenea, modelul din Marea Britanie (School Uniform Policy) obligă prin lege fiecare şcoală să aibă o politică vestimentară, reglementând strict accesibilitatea preţurilor prin interzicerea brandurilor exclusive, asigurând astfel protecţia familiilor cu venituri reduse”.

Aceste argumente legate de tendințele internaționale sunt fie contrazise de realitate, fie false:

  • La nivelul Uniunii Europene, Edupedu.ro a identificat doar două țări unde uniforma școlară este prevăzută explicit de lege (Cipru) sau unde folosirea ei decurge din modul cum e formulată legea (Malta). Studiul PISA 2025 arată că scopul ultim al unei astfel de măsuri, anume climatul de disciplină, este departe de a fi atins și în Malta, și în Cipru (care este și ultima țară din UE în ceea ce privește competențele elevilor) – despre situația din aceste țări, mai jos
  • Pe lângă cele două țări, există alte două sisteme unde unde uniformele școlare reprezintă o tradiție, fără a fi impuse prin prevederi legale explicite pentru folosirea acestora: Marea Britanie și Irlanda. Exemplul britanic menționat în Nota de fundamentare este, prin urmare, unul fals – detalii mai jos 
  • În Franța, programul-pilot a avut la origini, între altele, o cauză specifică, legată de vestimentația musulmană, situație neaplicabilă în România, iar situația actuală, relatată în presa franceză, arată că acest program nu a dus nicăieri – pe larg, mai jos.
Situația din Marea Britanie și Irlanda

Marea Britanie este dată drept model în proiectul de lege PSD, care afirmă că această „obligă prin lege fiecare școală să aibă o politică vestimentară”. Or, în Marea Britanie uniforma este cerută de școli, prin tradiție, dar NU este impusă de lege, așa cum se afirmă în Nota de fundamentare a proiectului românesc.

Regulile oficiale spun că școlile sunt cele care decid dacă există sau nu uniforme și ce includ acestea, în urma unor consultări cu părinții. Normele publicate pe site-ul guvernului britanic  prevăd:

  • „Școlile și guvernatorii lor decid dacă trebuie să existe o uniformă școlară și ce include aceasta și să consulte părinții, atunci când elaborează regulile proprii privind uniforma, reguli pe care să le publice pe website-ul școlii”.

Pe lângă aceste norme există reguli privind costul uniformelor, acolo unde acestea există conform deciziei școlilor. 

Dintre țările europene, și Irlanda apelează prin tradiție la uniforme școlare, așa cum se întâmplă în Marea Britanie. Dar nici aici Edupedu.ro nu a identificat prevederi legale care să impună uniforme. 

Există, însă, norme precum cele din această circulară a Ministerului irlandez al Educației, referitoare la costul uniformelor, circulară care vorbește despre decizia școlilor în privința folosirii uniformelor. Circulara menționează opțiunea de a avea uniformă la nivel de școală și de nevoia consultării părinților atunci când se dorește introducerea uniformei : „Acolo unde școlile au uniformă, părinții trebuie să acopere costurile, situație ce poate fi diferită de la școală la școală. Ministerul Educației și Competențelor consideră a fi adecvat, prin urmare, ca orice școală care are o uniformă în prezent (ca formă distinctă de un cod vestimentar general) sau are în vedere introducerea uneia să se consulte cu părinții”.

„Exemplul major” al Franței – un „experiment” care nu mai are susținerea guvernului

Un alt model propus în fundamentarea proiectului de lege românesc este „exemplul major” oferit de Franța: „un exemplu major este cel al Franţei, care a implementat un amplu program-pilot pentru introducerea ‘ţinutei unice’ (la tenue unique), cu scopul declarat de generalizare”.

Pilotarea franceză s-a urnit greu și, după doi ani, tinde să se oprească definitiv. Programul a fost anunțat inițial în 2023. Pe lângă obiectivul general de întărire a disciplinei, un loc central l-a avut o problemă comună în sistemul educațional francez, unde se pune accentul pe caracterul laic al educației: problema vestimentației purtate de elevii musulmani, în special de fete (abaya).

Pilotarea a început în 2024 și a fost susținută de președintele Emmanuel Macron. Dar, după doi ani, proiectul pare a fi abandonat la nivel național.

Ce s-a ales din această pilotare, după doi ani, a fost prezentat pe larg, la începutul acestei luni, de Radio France Internationale. Postul relatează că, la finalul lunii august, ministrul Educației, Édouard Geffray, a confirmat că programul nu va continua la nivel național în anul școlar 2026-2027. Oficialul l-a prezentat drept un „experiment” care a avut un „efect destul de limitat”: „Nu am văzut schimbări clare în rezultatele academice. Iar în privința mediului școlar efectele au fost destul de inegale (…) Dacă nu funcționează, nu vom insista asupra lui”, a spus el precizând că, dacă cineva dorește să continue experimentul la nivel local, e liber să o facă.

RFI menționează că cercetări efectuate pe această temă au constatat că proiectul s-a confruntat cu o opoziție puternică în rândul elevilor, iar dovezi că ar duce la rezultate academice mai bune, la o scădere a fenomenului de bullying sau la diminuarea diviziunilor sociale rămân limitate. Acestea sunt chiar motivele principale pentru inițierea proiectului românesc de introducere a uniformelor școlare.

RFI arată că Ministerul francez al Educației nu a oferit, la solicitarea AFP, detalii despre vreo formulă de finanțare a uniformelor pentru noul an școlar.

Singurele țări cu uniforma școlară prevăzută în lege: Cipru și Malta, cu probleme serioase la capitolul disciplină

Edupedu.ro a identificat doar două țări, în întreaga Uniune Europeană, unde uniforma școlară este impusă prin lege: Cipru și Malta. Pentru ambele, studiul PISA 2025 privind competențele elevilor, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) săptămâna aceasta, oferă date relevante în ceea ce privește situația bullying-ului în școli sau disciplina școlară, propuse ca motive în proiectul legislativ românesc de introducere a uniformelor școlare obligatorii.

În Cipru, obligația purtării uniformei școlare este prevăzută în Regulamentele de funcționare a învățământului primar și a celui secundar, echivalentele Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) de la noi. De exemplu, regulamentul pentru învățământul secundar cipriot prevede, la obligațiile elevilor, că elevul „poartă la școală, în fiecare zi, uniforma aprobată de Ministerul Educației”.

În cazul Maltei, purtatul uniformei este impus indirect de legislație. Legea Educației prevede purtarea uniformei ca domeniu în care Ministerul Educației/ministrul poate să ia măsuri: „Ministrul poate (…) să elaboreze reglementări pentru oricare dintre următoarele: (…) f) să stabilească calificările profesioniștilor, ofițerilor sau ale altor angajați ai entităților și școlilor, curricula, termenii, zilele și orarele de școală, uniformele școlare (…)”.

  • Iar Ministerul prevede, conform comunicărilor oficiale, că „elevii înscriși la școlile de stat din Malta poartă uniforme, iar fiecare școală (sau grup de școli, numit Colegiu), are propriul cod” vestimentar. 
Ce se întâmplă în Cipru și Malta, din punct de vedere al obiectivelor pe care și le propune schimbarea legislativă din România?

Problema bullying-ului, menționată în nota de fundamentare a proiectului românesc, este și principalul aspect abordat în dezbaterile publice pe marginea inițiativei PSD. Tema este atinsă în ultimul raport PISA privind competențele elevilor, PISA 2025, care include și o serie de perspective și comparații internaționale bazate pe chestionare completate de elevii participanți, de profesori sau părinți.

Tot PISA 2025 oferă perspective și asupra climatului de disciplină, așa cum e el văzut de elevi. Climatul disciplinar este problema de fond invocată în nota de fundamentare, în ideea că bullying-ul, excluziunea socială și altele afectează acest climat.

I. Bullying-ul

În cazul bullying-ului, în medie la nivel OCDE, 52,5% dintre elevii cu vâste de 15 ani participanți la PISA spun că nu au fost afectați niciodată sau aproape niciodată de acte de bullying. În cazul României, un procent apropiat (48,8%) afirmă același lucru.

În cazul Ciprului, situația este foarte apropiată de media OCDE: 53,9%, cu doar câteva procente mai mare decât în cazul României. În cazul Maltei, doar 44,5% dintre elevi – mai puțini decât în România – au spus că nu au fost afectați niciodată sau aproape niciodată de bullying.

Nota de țară PISA 2025 arată, în cazul Maltei, că 23% dintre elevi au declarat că au fost victima unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des în 2025. 

În România, 21% dintre elevi au raportat același lucru, deci mai puțin ca în Malta. Media OCDE este de 20%.

  • Documentele oficiale PISA 2025 nu menționează astfel de date pentru Cipru, în acest moment.

Un alt raport internațional, realizat în 2021-2022 de OMC-HBSC, care oferă date comparative pentru cele trei țări, arată că între România și Malta există valori similare în percepția bullying-ului printre elevi, iar în Cipru valorile sunt mai scăzute, dar apropiate:

  • În România, 12% dintre fetele cu vârsta de 11 ani și 13% dintre băieți au declarat că au fost ținta unor acte de bullying, la școală, de cel puțin 2-3 ori pe lună în ultimele câteva luni
  • În Cipru, cifrele erau mai mici: 6% dintre fetele de 11 ani și 6% dintre băieți
  • În Malta, însă, cifrele erau mai mari decât în România: 14% dintre fetele de 11 ani și 15% dintre băieți declarau acest lucru
  • La vârsta de 13 ani, cifrele dintre România și Malta sunt comparabile: 15% dintre fete declarau că au fost victima bullying-ului de cel puțin 2-3 ori pe lună în ultimele luni, lucru declarat de 14% băieți în cazul României și 13% în cazul Maltei. În Cipru, procentele erau ceva mai mici: 10% și în cazul băieților, și al fetelor.
  • Comparația este similară la vârsta de 15 ani: 11% dintre fetele din România, 8% (mai puține) în Malta și 7% în Cipru declarau că au fost ținta bullyingului de 2-3 ori pe lună în ultimele luni. Dar, în cazul băieților, Malta depășește România: 13% dintre băieții maltezi, 9% dintre cei români și 8% (valoare comparabilă cu a României) dintre cei ciprioți spuneau că au fost ținta bullying-ului. 

II. Climatul de disciplină

Mult mai grav se prezintă, însă, situația în Cipru și Malta în ceea ce privește climatul de disciplină în școli, obiectiv ultim al schimbării legislative propuse de inițiativa PSD în România.

În chestionarele PISA; elevii au avut de răspuns mai multor întrebări legate de comportamentul la clasă, răspunsuri agregate într-un indice al climatului disciplinar. Cu cât acesta este mai mare, cu atât nivelul disciplinei este mai ridicat.

Media OCDE este relativ scăzută: un indice mediu de 0,14, mult sub lideri precum Coreea de Sud (indice 1,32), Japonia (1,12), 4 regiuni din China (0,82) sau unele țări central asiatice (0,8-0,82).

  • România figurează peste media OCDE, cu un indice mediu de 0,36.

În cazul Ciprului și Maltei, acest indice mediu nu doar că este mult mai mic decât media OCDE, ci este negativ: -0,08 în Malta, -0,21 în Cipru.

Doar 18 țări din totalul de 91 câte au participat la PISA 2025 au „reușit” să obțină un indice negativ la climatul disciplinar. Această valoare care se calculează pe baza răspunsurilor elevilor legate de probleme precum: colegi care nu ascultă profesorul la orele de știință, existența zgomotelor și a dezordinii în clasă, timpul petrecut de profesori pentru a liniști elevii, dificultatea elevilor de a lucra eficient, începerea lucrului mult după ce începe ora.

III. Corelație cu rezultatele școlare

PISA notează că, între climatul de disciplină și rezultatele elevilor există o corelare, deși nu poate fi identificată o relație de cauzalitate directă.

Din această perspectivă, Ciprul se remarcă, în PISA 2025, drept țara din UE cu cele mai slabe rezultate la competențele elevilor cu vârste de 15 ani, sub nivelul României și al Bulgariei: 411 la Știință (România – 425), 379 la Citire (România – 413), 412 la Matematică (România – 419).

  • Malta are rezultate mai bune ca ale României la toate cele trei competențe, dar se înscrie tot în plutonul țărilor sub media OCDE, cu scăderi abrupte la toate cele trei competențe în valul PISA 2025: 453 la Știință (-13 puncte), 415 la Citire (-31 de puncte), 439 la Matematică (-27 de puncte).

IV. Excluziunea / sentimentul de apartenență la comunitatea școlară

Un alt aspect: fundamentarea proiectului românesc vorbește despre combaterea excluziunii sociale. Acest aspect este evaluat, în cadrul PISA, prin „sentimentul de apartenență” pe care îl simt elevii și calculat, ca indice, prin răspunsurile lor la o serie de întrebări din chestionarul global. Acest sentiment de apartenență se referă la modul cum elevii se simt acceptați, respectați și incluși în cadrul comunității școlare, ca opus al sentimentelor de singurătate și izolare socială.

La nivel OCDE, indicele mediu pentru sentimentul de apartenență la comunitatea școlară este 0,09, considerabil mai mic decât țările cu cele mai mari scoruri, de peste 0,4, anume țări precum Japonia, Arabia Saudită, Albania, Croația, Austria. 

  • România are un indice al sentimentului de apartenență de 0,14, peste media OCDE.

Malta și Cipru au indici negativi: -0,14, respectiv -0,02.

Citește și:
Consiliul Național al Elevilor, nemulțumit că elevii nu au fost chemați la consultările din Comisia de învățământ din Senat unde s-a votat proiectul privind obligativitatea uniformelor școlare
Dacă astăzi am avea 100 lei să investim în Educație, să luăm uniforme sau mai bine masă caldă? Senatorul USR Ștefan Pălărie avertizează cu privire la proiectul uniformelor școlare obligatorii inițiat de PSD și votat de PNL și AUR
Ministerul Educației și Cercetării nu susține introducerea uniformelor obligatorii pentru elevi: Nu există niciun studiu care să demonstreze că uniformele vor reduce bullyingul în școli
ULTIMA ORĂ Proiectul PSD privind introducerea obligatorie a uniformelor în școli a fost adoptat în Comisia pentru Învățământ din Senat / Amenzile pentru școli, dar și pentru părinții elevilor care nu poartă uniforma au fost eliminate

Foto © Monkey Business Images | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *