Românii sunt la fel de inteligenți și de creativi ca și alte popoare, dar nu au încredere unii în alții, nu cooperează eficient și astfel nu pot construi acele instituții puternice care să transforme potențialul în realitate, a spus prof. univ. dr. Daniel David de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj, citat de TimpOnline.ro. Universitarul clujean a spus că a ajuns la această concluzie după ce a studiat încrederea pe care românii o au unii în ceilalți.
Daniel David a vorbit la Bistrița despre studiile sale legate de psihologia poporului român.
”Noi știm că românii au o încredere scăzută în instituții, dar oarecum nu am crezut că avem un nivel atât de scăzut în oameni, unii în ceilalți, mai ales că noi ne proiectăm ca fiind un popor foarte ospitalier. Te aștepți de la oameni foarte ospitalieri să fie prietenoși, să aibă încredere în străini, până la urmă îl ajuți, da? Nivelul interpersonal de încredere este extrem de scăzut, nu doar în comparație cu cei din spațul vestic, este scăzut chiar în comparație cu țări din zona noastră foste comuniste. Eu am încercat să fac o analiză psihologică despre cum suntem, nu am încercat să aflu de ce suntem așa, dar vorbind cu istorici mi-au spus că pe ei nu îi suprinde foarte mult că avem o neîncredere atât de mare în oameni, mai ales în străini, fiindcă de-a lungul istoriei, străinii nu au venit să dea ceva, ci să ne ia și atunci, automat, am avut un mecanism de apărare pentru a ne prezerva identitatea, ceea ce poate să fie adevărat, e o ipoteză. Nimeni nu a verificat-o concret prin studii riguroase, fiind una plauzibilă. Chiar dacă s-ar confirma, ce vreau eu să spun este că, dacă un mecanism ne-a ajutat de-a lungul istoriei, nu înseamnă că el ne ajută și în prezent sau pentru viitor fiindcă s-ar putea ca această neîncredere într-o lume globalizată în care trăim să nu ne mai ajute”, a explicat prof. David.
În susținerea afirmațiilor sale, a dat un exemplu de diferență între un român și un american în interacțiune cu un străin, exemplu care a rezultat dintr-un studiu în care au fost implicați cercetători din 42 de țări.
”În teoria proxemicii, facem o diferență între distanța intimă în care intră persoanele foarte, foarte apropiate – undeva între 0 și 42 de cm, avem apoi o distanță între 0 și 1,22 metri pe care o numim distanță personală în care intră prietenii, cunoștințele, între 1,22-2,10 este o distanță publică în care intră oamenii pe care nu îi cunoaștem, străinii, iar peste 2,10 este distanța socială. Cum reacționează un american când trebuie să interacționeze cu un străin? Din start îl proiectează în distanța personală. Adică între 42 cm și 1,22 m, distanța în care îți pui potențialii prieteni și cunoscuți. Unde îl proiectăm noi pe străin? În distanța publică, între 1,22-2,10, fiindcă pentru noi un străin mai întâi trebuie să treacă un test de încredere. După ce l-a trecut, îl aducem aproape de noi, dar mai întâi trebuie să avem încredere în el. Un american gândește altfel: îți dă încrederea, dar dacă ai călcat pe bec te scoate din zona lui de confort, dar întâi pornește cu ideea că îți dau încrederea și vedem dacă o confirmi sau nu. Noi gândim altfel: întâi să ne câștige încrederea și după aceea o să dau și eu ce trebuie, poate chiar mai mult decât dă un vestic. Iată o modalitate în care ne raportăm la oameni și la străini, ori lucrul acesta are un impact fundamendal deoarece gradul de încredere în oameni stimulează solidaritatea și cooperarea între noi. Dacă noi nu avem încredere unii în ceailalți, nici solidaritatea și cooperarea pentru dezvoltare nu e atât de mare. Cineva mi-a spus că, în perioada comunistă, oamenii se ajutau între ei. Da, avem o cooperare în sărăcie, în supraviețuire, dar nu în dezvoltare”, a adăugat el.
Daniel David a mai spus că a făcut tot analize după ce s-a uitat la tot felul de clasamente internaționale și a văzut că, la tot felul de indicatori buni, ne batem cu vecinii bulgari să nu fim noi, românii, pe ultimul loc, să fie ei.
”Acolo suntem în ce privește indicele de competitivitate al țării, indicele de inovare, în ce privește rezultatele la testele PISA. Mă refer prin comparație cu țările din UE. De ce se întâmplă lucrul acesta? Avem noi o problemă cu potențialul de inteligență și creativitate? E ceva rău cu noi? Și am măsurat aceste lucruri. Am comparat potențialul de inteligență al românilor cu cei din țările nordice. Nu e nicio diferență! Potențialul nostru de inteligență și creativitate e acolo, dar avem o problemă de a transforma potențialul în realitate. De ce se întâmplă lucrul acesta? Ipoteza mea e următoarea: din cauză că nu avem încredere unii în ceilalți, nu cooperăm eficient și astfel nu putem construi acele instituții puternice care să ne transforme potențialul în realitate. De aceea vedem uneori oameni care nu reușesc în țară să-și exprime potențialul și merg într-o țară vestică unde pur și simplu explodează acolo. Faptul că avem acest potențial de creativitate și de inteligență, dar nu îl putem exprima, eu cred că este o slăbiciune a instituțiilor care vine pe problema cooperării și încrederii interpersonale pe care o avem unii cu ceilalți”, a adăugat Daniel David.
Articolul integral poate fi citit pe TimpOnline.ro
FOTO: danieldavidubb.wordpress.com