Ministrul demisionar al Educației, Daniel David, susține în bilanțul său de mandat depus la demisia din funcție, numit CaleaQX că a „inițiat regândirea formării” profesorilor pentru nivelul antepreșcolar, preșcolar și primar, prin „încurajarea pentru anii viitori de programe didactice cu dublă specializare”. Oficialul indică explicit programul de licență „Educație timpurie și Învățământ primar”, despre care afirmă că ar fi fost deja solicitat universităților și că ar trebui urmărită implementarea prin MEC-ARACIS, Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior.
Ministrul scrie în bilanțul său că „Am inițiat regândirea formării în domeniu prin încurajarea pentru anii viitori de programe didactice cu dublă specializare (solicitate deja către universități): „Educație timpurie și Învățământ primar” (alături de modalitățile propuse deja prin legislație: „Educație timpurie” sau „Învățământ primar”)”.
Este prima menționare publică a unei astfel de duble-specializări – ea nu există în legislația în vigoare privind programele de licență didactică cu dublă-specializare aprobate de Ministerul Educației prin Ordinul 6635/2024.
Lista oficială a programelor de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare este stabilită prin actul normativ din septembrie 2024, un document care cuprinde 33 de combinații de specializări – de la Matematică–Informatică, Istorie–Geografie sau Pedagogie–Psihologie, până la diverse combinații în domeniul teologic –, însă nu include nicăieri specializarea „Educație timpurie și Învățământ primar”. Și asta pentru că programul de studii „Pedagogia învățământului primar și preșcolar (PIPP)” există de ani de zile și figurează cu o singură specializare.
Programele PIPP funcționează la toate marile universități din România – Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – și la multe alte universități mai mici. Acestea sunt programe unice de licență, care formează absolvenți calificați atât pentru învățământul preșcolar, cât și pentru cel primar. Cu alte cuvinte, ele oferă o dublă calificare profesională, dar nu sunt programe de „dublă specializare” în sensul juridic nou introdus de Ministerul Educației. Au 180 de credite la licență, adică o perioadă de 3 ani, în timp ce pentru o dublă-specializare Legea 199/2023 presupune existența a 240 de credite transferabile pe durata a 4 ani.
Diferența nu este una de terminologie, ci una structurală. Această diferență între un program de licență de 3 ani și unul de 4 ani este esențială și produce efecte directe în planul resurselor, finanțării și organizării sistemului universitar.
Miza reală a anunțului făcut abia după semnarea demisiei de către ministrul Daniel David apare însă atunci când sunt analizate efectele unei asemenea transformări. Extinderea unui program de la 180 la 240 de credite înseamnă automat mai multe norme didactice pentru profesorii din universități, mai multe ore plătite, bugete mai mari pentru facultățile care au programele respective și o perioadă mai lungă în care studenții rămân în sistemul universitar. Practic, viitorii educatori și învățători ar fi ținuți încă un an în facultate.
Asta în condițiile în care posturile scoase anual la concursul de titularizare (adică la concursul de angajare în școli și grădinițe), pentru profesia de profesor pentru învățământ primar (învățător) și cea pentru învățământ preșcolar (educator), generează încă cea mai mare concurență de la titularizare, an de an, potrivit rapoartelor Ministerului Educației și Cercetării pe baza analizei tuturor disciplinelor de concurs.
În plus, această reclasificare ar muta programul sub incidența art. 107 alin. (3) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede că studenții înmatriculați la programele de licență didactică cu dublă specializare beneficiază de o bursă egală cu salariul minim net pe economie, acordată pe toată durata activităților didactice. Această facilitate financiară nu se aplică programelor PIPP în forma lor actuală, ci doar celor de master didactic de un an – mult mai scurte ca durată.
Astfel, ceea ce este prezentat în bilanțul de mandat drept o „regândire a formării” arată de fapt o acțiune a ministrului Daniel David „la solicitarea universităților”, cu miză financiară și instituțională majoră: extinderea duratei studiilor, creșterea finanțării per student, majorarea normelor didactice și accesul la un regim special de burse.