„Acestea nu sunt măsuri de reformă, acestea sunt măsuri de supraviețuire în situații de criză”, a afirmat Daniel David la Euronews, referitor la noile reglementări din domeniul Educației. În aceeași emisiune, ministrul a declarat că datoria sa e să gândească aceste măsuri „într-o logică de reformă, nu de austeritate”. Legat de bursele elevilor, acesta a realizat încă o dată o comparație între bugetul din anul școlar 2022-2023 și cel de anul școlar viitor, care este mai mare.
„Eu vă spun sincer că dacă ar fi fost după mine, aș fi gândit altfel sistemul de bursă. Problema este că suntem într-o situație. Nu uitați, acestea nu sunt măsuri de reformă, acestea sunt măsuri de supraviețuire în situații de criză. Eu încerc să caut mecanisme ca să implementez planul de guvernare și legea fiscal-bugetară astfel încât din toamnă să avem salarii pentru profesori și burse atât cât ne-am putut permite în acest moment”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.
Deși a afirmat că măsurile nu sunt reformatoare, Daniel David a declarat apoi că le gândește în acest fel: „Misiunea oricărui ministru, inclusiv a mea, este ca după sau în timp ce trecem de această criză fiscal-bugetară, să aducem resursă în sistem și să gândim într-o logică de reformă, nu de austeritate și de criză toate aceste măsuri în acest moment”.
„Atât este bugetul pe care l-am putut primi pentru a mai oferi un anumit sistem de burse. Atenție, să știți că oricât a scăzut față de ultimii 2 ani școlari, acesta este un buget mai mare față de ce am avut în 2022-2023”, a mai repetat el.
Daniel David s-a mai poziționat în acest fel în ultimul timp. Pe 21 iulie acesta afirma că „Măsurile fiscale asumate de Guvern nu sunt măsuri care eficientizează Educația. Sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, însă ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă”.
Declarațiile sale vin în contextul în care atât el, cât și președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au motivat tăierea burselor prin nevoia de „a redefini ce înseamnă meritul”.
- „Este anormal să numești burse «de merit» ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem. În plus, criteriul de evaluare este absolut neobiectiv”.
Ministrul a mai declarat că s-a creat „o bursiadă” în școli și că „dacă nu interveneam acum, am fi pierdut această bătălie în preuniversitar, iar copiii n-ar fi înțeles că școala este obligatorie”.
Care sunt măsurile ce privesc educația și cultura, anunțate prin Legea Bolojan:
- creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
- creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
- plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme / 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale
- degrevările pentru directorii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore.
- directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.
- desființarea burselor de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023
- acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa – ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor
- creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă
- unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
- cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
- 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
- Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli. Estimarea ministrului este că 900 de directori de școli nu vor mai avea funcțiile acestea, iar aparatul de secretariat, contabil va fi și el desființat
- Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentul unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
- Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
- O prevedere importantă – acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.