Când un fost ministru al Educației afirmă că „cea mai mare parte” a problemei analfabetismului funcțional se datorează profesorilor, afirmația nu este doar discutabilă, ci structural problematică. Ea reduce un fenomen structural complex la responsabilitatea unei singure categorii profesionale, fără a fi susținută, în mod public, de date empirice.
Întrebat de jurnalista Adriana Nedelea, moderatoarea emisiunii „Salvați Copiii România”, ce procent din analfabetismul funcțional se datorează lipsei de pregătire a cadrelor didactice, fostul ministru al Educației, domnul Daniel David, a răspuns: „Dar nu vă supărați, eu cred că nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte.”
Analfabetismul funcțional nu este produs doar în sala de clasă. Este produsul întregului sistem care organizează acea clasă. Într-un sistem instituțional, responsabilitatea nu poate fi separată de nivelul la care sunt definite regulile, standardele și condițiile de funcționare, deoarece acestea determină limitele în care acțiunea individuală este posibilă.
Funcție și rol
Analfabetismul funcțional desemnează situația în care o persoană poate citi un text, dar nu îi înțelege sensul și nu poate utiliza informația în contexte concrete. Din această perspectivă, fenomenul depășește nivelul individual și devine o problemă socială. În cadrul sistemului educațional, ministerul, profesorul și elevul sunt actori implicați, la niveluri diferite, în producerea sau prevenirea acestui fenomen.
Profesorul și elevul influențează decisiv rezultatele școlare, însă eficiența acțiunii lor depinde de coerența cadrului instituțional în care funcționează. Ca actori morali individuali, fiecare are o sferă proprie de responsabilitate. Profesionalismul și implicarea profesorului sunt esențiale, așa cum seriozitatea și efortul elevului sunt indispensabile. Contribuțiile lor nu sunt identice, dar ambele cântăresc în configurarea rezultatului educațional.
În țara noastră, potrivit rezultatelor PISA 2022, publicate de OECD, aproximativ 58% dintre elevii de 15 ani au atins cel puțin nivelul 2 la citire, considerat nivelul minim de competență. La acest nivel, elevii pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și pot reflecta asupra scopului și formei textului. Cu toate acestea, aproximativ 42% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență funcțională în citire.
Aceste rezultate nu apar în mod izolat la nivelul sălii de clasă, ci reflectă modul în care sistemul însuși își selectează și își susține resursa umană. Această realitate nu anulează responsabilitatea individuală a cadrului didactic, ci evidențiază faptul că performanța profesională rezultă din interacțiunea dintre competența individuală și cadrul instituțional.
Profesorul reprezintă factorul determinant la nivelul clasei, însă competența profesională este modelată, dezvoltată și menținută prin criteriile de selecție, standardele de formare și condițiile de muncă stabilite de sistem. Este, de asemenea, o realitate că există diferențe de competență și eficiență între cadrele didactice, iar aceste diferențe influențează direct performanța elevilor.
Piața muncii
Piața muncii nu este omogenă. Competența nu este distribuită uniform. În orice sector – de la sănătate și justiție la administrația publică sau mediul privat – performanța variază: există niveluri ridicate de competență, dar și niveluri insuficiente de pregătire profesională. Sistemul educațional nu face excepție de la această realitate.
Diferențele de performanță nu pot fi eliminate, dar pot fi reglementate. Criteriile de acces în sistem și standardele de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.
Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, revizuirea criteriilor de selecție – inclusiv a examenelor pentru suplinitori calificați și necalificați – revine, în primul rând, instituției care le-a instituit. Aceste criterii trebuie să fie obiective, echitabile și coerente, aplicate unitar și corelate cu competențele reale necesare la clasă.
Mai mult, lipsa de competitivitate a sistemului de învățământ, în raport cu alte domenii din piața muncii, afectează capacitatea sa de a atrage și reține un număr suficient de absolvenți cu niveluri ridicate de performanță academică. Această realitate nu reflectă nivelul profesional al cadrelor didactice existente — dintre care multe demonstrează competență și dedicare remarcabile — ci evidențiază o limitare structurală a sistemului în capacitatea sa de a atrage și reține resursa umană înalt calificată.
Pentru a corecta acest dezechilibru, sistemul trebuie să devină competitiv nu doar prin salarii atractive, ci și prin condiții de muncă adecvate. În absența acestora, rezultatele vor rămâne limitate structural.
Responsabilitate instituțională
Așa cum Ministerului Educației și Cercetării îi revine responsabilitatea de a asigura un mediu școlar pașnic, liniștit și ordonat, tot astfel, analfabetismul funcțional este strâns legat de politicile educaționale insuficient fundamentate sau aplicate incoerent.
Se poate argumenta că profesorul este actorul direct al procesului educațional și, prin urmare, poartă responsabilitatea primară pentru rezultatele elevilor. Acest argument este însă incomplet, deoarece profesorul operează într-un cadru normativ și instituțional pe care nu îl definește și nu îl controlează.
În ultimii 15 ani, sistemul de educație din România a funcționat într-un cadru legislativ instabil, marcat de numeroase modificări legislative și de schimbări frecvente la nivelul conducerii ministerului. Această alternanță repetată a deciziilor și priorităților a afectat continuitatea reformelor și coerența politicilor educaționale.
În aceste condiții, responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv actorilor din clasă – profesorului și elevului –, ci revine, în primul rând, instituției care proiectează și modifică regulile sistemului: Ministerul Educației și Cercetării. Atunci când cadrul structural este fragil, iar rezultatele sunt slabe, responsabilitatea principală revine arhitectului sistemului.
Cu toate acestea, mă simt nevoit să menționez că analfabetismul funcțional nu poate fi eliminat complet din niciun sistem de învățământ. Ceea ce va face diferența este existența unor politici educaționale coerente, capabile să reducă amploarea acestui fenomen.
Sinteză
Analfabetismul funcțional nu este produsul exclusiv al unei categorii profesionale și nici rezultatul exclusiv al unui efort insuficient din partea elevilor. Actorii care definesc regulile, standardele și criteriile de funcționare poartă responsabilitatea principală pentru rezultatele sistemului.
În cele din urmă, a concentra aproape întreaga vină asupra profesorilor înseamnă a reduce o problemă structurală la o cauză individuală. Iar atunci când cauza este structurală, soluția nu poate fi una individuală. În aceste condiții, afirmația fostului ministru Daniel David nu este susținută, în mod public, de o analiză riguroasă a responsabilităților instituționale.
__________
Despre autor:
Marius Bâgu este cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar, profesor de Educație tehnologică și Aplicații practice la nivel gimnazial. S-a născut în 1990 și a crescut în Bârlad, județul Vaslui. A absolvit Facultatea de Inginerie Civilă a Universității Transilvania din Brașov, însă în anii de studenție a făcut o schimbare decisivă, orientându-se către scris și filozofie. Printre personalitățile care îl inspiră se numără Cicero, Fiodor Dostoievski, Mahatma Gandhi și Aleksandr Soljenițîn, iar influența cea mai puternică asupra viziunii sale o are Martin Luther King Jr.
Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.