Lista lui Schindler (1993), una dintre capodoperele incontestabile ale cinematografiei, se deschide cu imaginea unei familii evreiești adunată în jurul rugăciunii. În ciuda faptului că filmul are 3 ore și 15 minute, a fost un succes și a câștigat 7 premii Oscar. Cu toată sinceritatea, cred că am văzut acest film de cel puțin șapte ori, iar de fiecare dată scena cu familia evreiască recitând rugăciunea m-a impresionat profund.
Nu sunt sigur de ce Steven Spielberg a decis să includă această scenă în film. La prima vedere, nu pare să adauge valoare peliculei în ansamblu. Totuși, această scenă pune în mod special în lumina reflectoarelor o mică parte a culturii evreiești. Copiii, încă de la o vârstă fragedă, au datoria de a învăţa diferite rugăciuni și părți ale Torei pe de rost. Memorarea prin recitare și repetare face parte din curriculum.
Deși memorarea pe de rost poate părea contrară intuiției și bunului-simț, după cum voi arăta, în urma celor cinci ani de predare am ajuns să apreciez rolul și importanța acestui mecanism didactic.
Pedagogia modernă
Pe baza experienței mele în calitate de cadru didactic în sistemul de educație, am ajuns la concluzia că cei mai buni elevi excelează tocmai în dobândirea și reținerea informațiilor. Ei sunt adesea cei care memorează poezii lungi pentru sărbătorile naționale și evenimentele speciale și sunt, de asemenea, aleși să participe la diverse competiții de matematică, biologie și istorie.
Istoria, în mod deosebit, este o disciplină bogată în fapte și date, în care înțelegerea nu se desfășoară întotdeauna într-o succesiune logică. Prin urmare, elevii trebuie să recurgă la memorare pentru a internaliza și a asimila în mod eficient conținutul acestei materii.
Perspectiva mea, oricât de autentică ar fi, contrastează semnificativ cu pedagogia modernă, care tinde să diminueze importanța memorării pe de rost. În schimb, pedagogia contemporană pune accent pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor, prin metode de învățare centrate pe elev, interactive și constructiviste.
În cursurile moderne de pedagogie, accentul se pune în principal pe metodele interactive de învățare. Activitățile tradiționale, precum lectura extensivă, luarea de notițe și memorarea pe de rost, sunt considerate secundare, fiind adesea percepute ca plictisitoare. Pedagogia contemporană subliniază importanța experiențelor directe care răspund nevoilor individuale ale studenților. În consecință, memorarea pe de rost este privită ca o abordare depășită pentru dezvoltarea competențelor elevilor.
Pedagogia tradițională
Pedagogia tradițională a pus de-a lungul timpului accent pe instruirea directă și transmiterea cunoștințelor, utilizând metode precum lectura extensivă, luarea de notițe și memorarea pe de rost, chiar până la extremă. Această abordare a folosit, în special, prelegerea ca metodă didactică și, ulterior, testele standardizate. Pedagogia tradițională a facilitat memorarea informațiilor, dar acest lucru s-a realizat adesea în detrimentul dezvoltării unei înțelegeri profunde și a abilităților de gândire critică.
În ciuda faptului că pedagogia tradițională nu a respins în întregime învățarea interactivă, aceasta s-a centrat în primul rând pe curriculum, care a fost esența. Elevii erau nevoiți să memoreze materialul, indiferent de nivelul lor de înțelegere. În plus, pedagogia tradițională a folosit de obicei o abordare centrată pe profesor, care uneori trecea cu vederea diversele abilități și stiluri de învățare individuale ale elevilor.
Trivialitate
Este convingerea mea personală că mintea unui copil poate fi asemănată cu un mușchi: cu cât este mai exercitată, cu atât se dezvoltă mai mult. Deși memorarea unei poezii lungi sau a versurilor unei piese de teatru scrise de Shakespeare poate părea o trivialitate, există o înțelepciune neprețuită în capacitatea de a recita astfel de versuri pe de rost. Această artă îmbunătățește abilitățile de memorare și, de asemenea, creează o legătură mai strânsă cu limba, ritmul și semnificația.
Memorarea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea neurologică a copiilor, după cum au arătat mai multe studii academice. Dr. Torkel Klingberg, MD, PhD, profesor de neuroștiințe cognitive la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, explică în cartea sa The Learning Brain: Memory and Brain Development in Children că, în general, copiii cu o memorie de lucru bine dezvoltată se descurcă mai bine la matematică și au abilități de citire mai bune, în timp ce copiii cu o memorie de lucru slabă au performanțe mai scăzute.
Din informațiile pe care le-am strâns până acum, sistemele educaționale europene tind să se ferească de lectura extensivă, luarea de notițe și memorarea pe de rost. Accentul pare să fie pus întotdeauna pe transformarea orei de clasă într-o experiență interactivă. Prin urmare, consider că nu este surprinzător faptul că rezultatele la testele PISA au scăzut începând cu anii 2000 și se preconizează că vor continua să scadă.
Sinteză
În ciuda faptului că am propriile nemulțumiri cu privire la pedagogia modernă, nu o disprețuiesc. Pedagogia modernă subliniază, pe bună dreptate, necesitatea promovării gândirii critice și beneficiile învățării interactive. Totuși, în același timp, pedagogia tradițională evidențiază valoarea lecturii extensive, a luării de notițe și a memorării pe de rost, întărind ideea că învățarea necesită un efort semnificativ.
Dacă procesul de învățare poate fi considerat o formă de muncă — ceea ce, în mod evident, este — atunci acesta implică un efort substanțial.
În cele din urmă, memorarea pe de rost poate aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor. Astfel, încurajarea acestora să abordeze texte mai lungi și să depună un efort suplimentar prin lectură extensivă și memorare pe de rost a unor versuri va contribui pozitiv la creșterea lor intelectuală și la dezvoltarea lor personală.
________________
Despre autor:
Marius Bâgu este cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar, profesor de Educație tehnologică și Aplicații practice la nivel gimnazial. S-a născut în 1990 și a crescut în Bârlad, județul Vaslui. A absolvit Facultatea de Inginerie Civilă a Universității Transilvania din Brașov, însă în anii de studenție a făcut o schimbare decisivă, orientându-se către scris și filozofie. Printre personalitățile care îl inspiră se numără Cicero, Fiodor Dostoievski, Mahatma Gandhi și Aleksandr Soljenițîn, iar influența cea mai puternică asupra viziunii sale o are Martin Luther King Jr.
Nota redacției: O versine în limba engleză a articolului a fost publicată de către Erdee Media BV, CNE.News, o platformă internațională din Țările de Jos. Opinia specialistului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.