Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca descentralizează decizia privind desfășurarea cursurilor față în față sau online până la nivel de profesor, nu doar la nivel de facultate sau program de studii, a spus vineri, pentru Edupedu.ro, rectorul acestei instituții, Daniel David. Potrivit acestuia, conform datelor centralizate până acum de la aproximativ jumătate dintre facultăți, unele optează pentru activități desfășurate integral față în față, altele au și componentă online în anul universitar 2022-2023.
Pragul maxim, a spus el, pentru activitățile de curs în format online, stabilit la nivel de universitate, este de 45% – mai mic decât pragul de 50% stabilit de instituția care reglementează standardele în universități, ARACIS, pentru nivelul de licență. Dar, potrivit lui Daniel David, facultățile care au propus până acum să aibă activități online au stabilit praguri mult sub limita de 45%, optând pentru maxim 20% sau puțin peste.
Daniel David:
- “La UBB, pentru decizia de a desfășura activități față în față sau online, “vom lăsa descentralizarea inclusiv la nivel de profesor. Altfel spus, descentralizarea va fi la nivel de facultate, la nivel de program și la nivel de profesor. Am pus două constrângeri: prima decurge din cele stabilite de ARACIS pentru fiecare domeniu; a doua – în niciun program să nu se depășească 45% [activități online]. Până acum avem, din cele 22 de facultăți, am primit opțiunile de la aproximativ jumătate. Printre acestea sunt facultăți care vor să facă totul față în față, care nu implementează varianta online, cum sunt Facultatea de Educație Fizică și Sport sau Facultatea de Geografie. Altele merg pe varianta online, respectând criteriile menționate, dar fără să se apropie de 45% – optează pentru 20 – 20 și ceva la sută. Aștept să primesc și de la celelalte 10 facultăți, dar acesta este cadrul în care noi o să lucrăm.”
- “Vreau să merg cu descentralizarea până la nivel de curs pentru că procentul de online depinde de mai multe lucruri, inclusiv de profilul programului, dar și de tipul cursului – unele sunt, în sine, mai teoretice, altele sunt mai de specialitate, mai aplicative. Și atunci descentralizăm în cadrul programului și în cadrul cursurilor, la decizia fiecărui profesor.”
- “Noi gândim în logica de a moderniza predarea și formarea în universități, să folosim tehnologia pentru viitor, nu avem acest demers în ideea de a reduce costurile.”
- “Eu cred că, în viitor, un procent rezonabil din activitățile universitare ar trebui să fie online.”
În august, agenția care asigură standardele în învățământul superior, ARACIS, a aprobat standardele pentru predarea online în universități. În acest sens, instituția a stabilit că, la ciclul de licență, până la 50% din cursuri și 25% din activitățile practice pot fi online; la master și studii doctorale – maxim 60% online pentru activități de învățare-predare, maxim 35% pentru activități practice și cercetare.
Mai multe universități au anunțat, la rândul lor, fie la nivel general, fie detaliat, cum vor desfășura activitățile în noul an. Între altele, Universitatea din București a decis, săptămâna aceasta, că activitățile online, la nivel de licență, nu trebuie să depășească 25% din totalul activităților. La Iași, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” a anunțat că activitățile vor fi integral față în față, la nivel de licență. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unele facultăți vor avea zero activități online, altele vor avea o componentă online substanțială.