Consilierii școlari pot oferi consiliere profesorilor pentru prevenirea burnout-ului și gestionarea stresului provocat de volumul de muncă sau de relațiile dificile cu părinții, susține Ministerul Educației și Cercetării într-un răspuns oficial transmis Parlamentului. Școlile pot organiza atât ședințe individuale pentru profesori, cât și ateliere de grup despre prevenirea epuizării profesionale, comunicare și gestionarea stresului. Ministerul mai anunță că intenționează să crească numărul profesorilor-consilieri școlari inclusiv pentru activități de prevenire a burnout-ului în rândul cadrelor didactice.
Răspunsul vine după o întrebare parlamentară adresată Ministerului Educației de deputata Cristina-Emanuela Dascălu, pe tema „Creșterea fenomenului de burnout în rândul cadrelor didactice și măsurile de sprijin psihologic”. Aceasta a întrebat, printre altele, dacă există o evaluare oficială a burnout-ului profesorilor, ce programe de sprijin psihologic există și dacă profesorii beneficiază de consiliere psihologică instituționalizată, similară celei oferite elevilor.
Ministerul Educației susține în răspuns următoarele: „consilierea psihologică instituționalizată a cadrelor didactice se poate realiza și în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli”.
MEC precizează că activitatea profesorului-consilier școlar nu este destinată exclusiv elevilor, chiar dacă aceștia reprezintă principalul public al cabinetelor de asistență psihopedagogică.
„Profesorul-consilier școlar are atribuții care vizează întreaga comunitate școlară, nu doar copiii”, arată Ministerul.
Potrivit răspunsului, consilierul școlar poate oferi cadrelor didactice consiliere psihopedagogică pentru îmbunătățirea relației profesor-elev-familie, sprijin pentru gestionarea unor crize din clasă, precum conflictele sau bullying-ul, dar și „asistență în managementul stresului provocat de volumul de muncă sau interacțiunile dificile cu părinții”.
Ministerul susține că sprijinul poate fi acordat individual sau în grup.
„Școala poate oferi suport cadrelor didactice, prin intermediul profesorului-consilier școlar”, prin ședințe individuale axate pe probleme profesionale concrete, dar și prin lectorate și ateliere de grup, se arată în document.
Printre temele indicate de Minister se află „prevenirea burnout-ului”, tehnicile de comunicare și metodele de gestionare a situațiilor de stres din mediul educațional.
Ministerul nu prezintă însă în răspuns date privind numărul profesorilor care au beneficiat efectiv de asemenea ședințe de consiliere și nici o evaluare națională a amplorii fenomenului de burnout în rândul cadrelor didactice, deși acestea au fost solicitate explicit prin întrebarea parlamentară. Deputata ceruse să afle dacă MEC are o evaluare oficială și câți beneficiari au avut programele de sprijin psihologic în ultimii ani.
În realitate, însă, rețeaua de consiliere școlară este deja supraîncărcată chiar cu nevoile elevilor. În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă, în medie, 756 de elevi pentru un consilier, deși Legea învățământului preuniversitar și regulamentul CJRAE/CMBRAE prevăd maximum 500. O analiză Edupedu.ro arată că activitatea consilierilor este adesea împărțită între mai multe școli, iar un studiu al Institutului de Științe ale Educației indică un volum foarte mare de muncă și nevoi tot mai diverse ale elevilor. 72% din timpul consilierilor este deja alocat elevilor. În aceste condiții, Ministerul Educației le atribuie consilierilor și rolul de a sprijini profesorii în gestionarea stresului și prevenirea burnout-ului.
Evaluarea riscului de burnout, la medicul de medicina muncii
În ceea ce privește identificarea burnoutului, Ministerul indică medicul de medicina muncii.
MEC definește burnout-ul drept „o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de stresul cronic, în special la locul de muncă” și precizează că evaluarea riscului în cazul profesorilor este realizată de medicul de medicina muncii în cadrul evaluărilor periodice.
Medicul poate identifica semnele de epuizare și poate recomanda consulturi de specialitate în psihiatrie sau psihologie pentru confirmarea diagnosticului, cu păstrarea confidențialității rezultatelor față de instituția angajatoare, potrivit răspunsului.
Ministerul invocă în acest context Ordinul comun al ministrului Sănătății și ministrului Educației nr. 55/3335/2026 privind modul de acordare a avizelor medicale pentru încadrarea și menținerea în funcțiile didactice, didactice auxiliare, administrative și de conducere din învățământul preuniversitar.
MEC consideră și programele de formare continuă drept o formă de sprijin psihologic pentru profesori. Sunt indicate programele din domeniile „Management și consiliere pentru cariera didactică”, „Mentorat didactic” și „Management educațional strategic/Guvernanță”, care pot fi accesate la inițiativa profesorului sau la solicitarea școlii, în funcție de analiza de nevoi.
Mai mulți consilieri școlari, inclusiv pentru prevenirea burnoutului profesorilor
Ministerul Educației anunță că intenționează să crească numărul profesorilor-consilieri școlari. Argumentul prezentat este atât reducerea raportului dintre numărul de elevi și cel de consilieri, cât și extinderea sprijinului acordat profesorilor.
„În perspectivă, se vizează creșterea numărului de profesori-consilieri școlari pentru a reduce raportul elev-consilier, dar și pentru a sprijini cadrele didactice prin activități de prevenire a burnout-ului”, se arată în răspuns.
Documentul nu precizează însă câți consilieri suplimentari ar urma să fie angajați, până când ar trebui realizată creșterea sau ce resurse financiare sunt prevăzute pentru această măsură.
Directorii școlilor ar trebui să evite supraîncărcarea profesorilor
În ceea ce privește suprasolicitarea, Ministerul plasează o parte din responsabilitate la nivelul conducerii școlii.
Pentru că directorul este angajatorul și întocmește fișele de post, acesta „are competența de a repartiza echilibrat atribuțiile/sarcinile cadrelor didactice”, susține MEC.
„Având în vedere că, în exercitarea funcţiei de angajator, directorul întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine, opinăm că acesta are competența de a repartiza echilibrat atributiile/sarcinile cadrelor didactice. Astfel, se poate asigura evitarea sau minimizarea situațiilor de supraîncărcare a angajaților unităţii de învățământ”, scrie MEC.
Ministerul invocă și concediul de odihnă ca instrument pentru prevenirea epuizării profesionale. Conducerea școlii trebuie să se asigure că profesorii își efectuează integral concediul în fiecare an școlar, iar perioadele de repaus ar permite „refacerea capacității de muncă” și evitarea epuizării profesionale.
În privința birocrației, MEC indică digitalizarea registrelor, cataloagelor și comunicării cu părinții, precum și evaluarea digitalizată la concursurile și examenele naționale, drept măsuri care ar trebui să reducă sarcinile administrative ale profesorilor.
Inspectoratele școlare au, la rândul lor, atribuții de control, monitorizare și evaluare a managementului școlilor și coordonează centrele de resurse și asistență educațională, care pot furniza expertiză pentru proiecte de sănătate mintală destinate profesorilor, mai arată Ministerul Educației.
Răspunsul integral al MEC, poate fi consultat și aici:
Foto: © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.