Un titlu de doctor, intrat în circuit civil și care a produs efecte juridice, poate fi “desființat” prin anulare, care poate fi făcută doar prin instanță judecătorească, deoarece “nu poate lua forma revocării dispuse de instanța emitentă”, spune motivarea Curții Constituționale pentru decizia din iunie a acestei instituții, care impunea limite majore pentru retragerea titlului de doctor. Pe de altă parte, aceeași motivare – publicată pe 24 august în Monitorul Oficial – susține că anularea sau desființarea titlului sau diplomei poate fi realizată doar pentru chestiuni ce țin de legalitatea procedurilor de atribuire, nu din cauze ce țin de o “reapreciere” a fondului științific al tezei.
De notat că, astfel, curtea face trimitere la chestiuni ce țin de calitatea științifică, or, în cazul constatării plagiatelor ca motiv pentru retragerea titlurilor de doctor, importantă este frauda, nu calitatea științifică a tezei.
- În iunie, decizia CCR potrivit căreia titlul de doctor poate fi retras doar dacă “nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice” declanșa o ripostă dură din partea CNATDCU, instituția care verifica și propune spre retragere titlurile de doctor în cazul suspiciunii de plagiat. Aceasta arăta, atunci, că activitatea instituției în acest domeniu este ”subminată fundamental” și transformată ”într-un exercițiu inutil, în condițiile în care dreptul de a promova acțiunea în anulare a titlului de doctor obținut de plagiator va reveni unui factor politic”. Consiliul afirma, atunci, că “instanța nu are NICIDECUM posibilitatea să se substituie organului administrativ, prin exercitarea atribuțiilor și a puterii de apreciere acordate de către legiuitor exclusiv în beneficiul administrației.” Și Își exprima public “dezavuarea față de această imixtiune a puterii judecătorești în domeniul de competență al CNATDCU”.
În motivarea CCR pentru decizia din 8 iunie se arată că desființarea diplomei de doctor, un act cu caracter administrativ, “se realizează prin revocare atunci când aceasta nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, iar prin anulare atunci când aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte”. Aceeași motivare arată că, indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, nu de instituția emitentă, pentru că nu mai pot fi revocate.
Motivarea susține că, “după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege (…) Altfel, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor”.
Documentul citat face trimitere la caracterul administrativ al titlului de doctor, pe de o parte, și al diplomei de doctor, pe de altă parte, astfel:
- “21. În jurisprudența sa, Curtea a calificat titlul de doctor ca fiind un act cu caracter administrativ (a se vedea Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragrafele 48 și 49), iar diploma de doctor ca înscris certificator al titlului nu poate fi altceva decât tot un act cu caracter administrativ (a se vedea Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 48). Rezultă, astfel, că desființarea diplomei de doctor antereferite se realizează prin revocare atunci când aceasta nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, iar prin anulare atunci când aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte.”
În decizie se arată că “retragerea titlului de doctor – act administrativ – care a intrat în circuitul civil și a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Nu este suficient ca doar anularea diplomei să fie realizată de instanța judecătorească, pentru că această operațiune este una formală, o consecință firească a desființării titlului. Prin urmare, indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate”.
Despre lucrările de doctorat validate de CNATDCU, motivarea afirmă:
- “În mod evident, cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU, cu consecința conferirii/atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens. Odată ce comisia de doctorat s-a pronunțat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel că nu poate să realizeze o reanalizare și o reapreciere a evaluării acesteia, să infirme constatările acesteia și să dea un verdict propriu. Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului. O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice.”
“Insecuritatea juridică” este invocată în mod repetat în motivarea deciziei, care, mai notează, între altele:
- “Se arată că titlul științific de „doctor” este un act administrativ individual, care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice, iar retragerea acestuia reprezintă, în realitate, o revocare a unui act administrativ emis anterior. În aceste condiții, retragerea titlului, reglementată de textul criticat, constituindu-se într-o revocare a acestuia, reprezintă o încălcare a drepturilor subiective, garantate de lege, aparținând beneficiarului actului. Se încalcă, astfel, principiul stabilității raporturilor juridice, se creează insecuritate în circuitul civil și se lasă la dispoziția autorității emitente existența unor drepturi aparținând persoanei care a dobândit titlul științific de „doctor”.
- “Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 50).”
- “în cazul în care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă se lasă la îndemâna instituției emitente a actului desființarea titlului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit.”
- “O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice”
Documentul integral, publicat în Monitorul Oficial pe 24 august 2022:
Context:
Curtea Constituțională a decis, pe 8 iunie, că retragerea titlului de doctor poate fi făcută de Ministerul Educației doar în cazul în care acesta „nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice” – detalii aici.
CCR a admis, astfel, o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție Corina Michaela Jîjîie, care a atacat articolul 170, alin. 1, lit. b din Legea Educației:
“(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor”.
Măsura a stârnit imediat critici dure. Între altele:
CNATDCU, instituția care verifica și propunea spre retragere titlurile de doctor în cazul suspiciunii de plagiat, a criticat decizia CCR, spunând că activitatea instituției în acest domeniu este ”subminată fundamental” și transformată ”într-un exercițiu inutil, în condițiile în care dreptul de a promova acțiunea în anulare a titlului de doctor obținut de plagiator va reveni unui factor politic”.
Într-o postare pe Facebook, ziarista Emilia Șercan, care a publicat mai multe anchete privind cazuri de plagiat la nivel foarte înalt, considera că, prin decizia CCR, „s-a terminat cu integritatea academică în țara asta”: „Curtea Constituțională a României (CCR) tocmai a amnistiat în masă toți plagiatorii din România cărora de acum înainte nu li se va mai putea retrage titlul de doctor pentru plagiat”.
Fostul ministrul al Educației, Daniel Funeriu, spunea într-o postare pe Facebook: “știind câtă fraudă a fost în educația din România, eu am creat prin Legea educației excepții de la acest principiu, tocmai pentru a putea sancționa fraudatorii”.