„Dreptul de a petiționa este un drept constituțional, stabilit de articolul 51 din Constituția României. Oricine poate depune o petiție la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, vârsta minimă este de 16 ani”, a declarat Cătălina Olteanu, membru în Colegiul director al CNCD, pentru Edupedu.ro. Termenul de soluționare a unei petiții este de 90 de zile și neprezentarea părților nu împiedică soluționarea petiției. Faptele de discriminare se sancționează contravențional.
Petiția se poate depune online în secțiunea Depune o petiție, de pe pagina Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin poștă sau personal la secretariatul instituției.
Model petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în format .docx:
Reamintim că Ministerul Educației a fost sancționat cu 10.000 de lei de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în privința ordinului ce vizează criteriile de acordare a burselor și de o monitorizare pentru o perioadă de 6 luni.
Prin ordinul 5.379 din 7 septembrie 2022 au fost eliminate bursele rurale pentru liceeni și bursele de merit pentru elevii de clasa a V-a și CNCD s-a autosesizat în acest caz pe 15 septembrie 2022.
Ce trebuie să conțină o petiție?
Petiția se va depune în numărul de exemplare corespunzător numărului de reclamați plus unul pentru C.N.C.D. (în cazul în care acestea vor fi transmise prin poștă sau depuse personal la secretariatul instituției) și trebuie să conțină următoarele elemente, conform:
- numele și prenumele tău sau al persoanei care ne sesizează presupusa faptă de discriminare;
- adresa de corespondență – cea la care vei primi răspunsul nostru, documentele primite de la reclamat pe care ți le vom înainta spre luarea la cunoștință și, pe baza cărora, tu vei avea posibilitatea să-ți expui punctul de vedere. De preferat ar fi să ne pui la dispoziție și o adresă poștală de corespondență, nu numai una electronică (e-mail). Opțional, ne poți lăsa un număr de telefon pentru facilitarea corespondenței, în situația în care va fi necesar să te contactăm într-un termen scurt, pentru informații suplimentare sau urgențe;
- conținutul plângerii – trebuie expuse detaliat faptele pe care le consideri discriminatorii. Datele prezentate trebuie susținute detaliat, să conțină data la care s-a petrecut fapta pe care o reclami, contextul acesteia, împrejurările, martorii și dovezile pe care se susțin cele reclamate precum și criteriul de discriminare (motivul care stă la baza respectivei fapte – de ex. etnic, naționalitate, sex, boală cronică necontagioasă etc. – vezi O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor faptelor de discriminare republicată)
- datele de identificare ale persoanei pe care o acuzi de discriminare (numele și prenumele, adresa de corespondență sau, după caz, denumirea persoanei juridice, adresa sediului acesteia etc.). Datele ne sunt necesare pentru a lua legătura cu persoana reclamată, cu scopul audierii acesteia de către Colegiul director sau pentru a-i solicita un punct de vedere legat de acuzația ta și, eventual, pentru investigații suplimentare.
- semnătura ta – atestă faptul că îți însușești petiția, că nu este depusă de o altă persoană în numele tău și adresa ta de e-mail (dacă petiția ne a fost adresată prin intermediul e-mail-ului) nu a fost folosită de o altă persoană.
- dovezi – petiția trebuie însoțită de probele pe care le consideri relevante pentru susținerea constatării faptei de discriminare. Astfel, poți depune orice înscrisuri/documente pe care le atașezi în copie (numărul exemplarelor să fie egal cu numărul reclamaților plus un exemplar pt. C.N.C.D.), declarațiile scrise sau audio/video ale martorilor, înregistrări audio/video relevante (de ex, înregistrarea unei emisiuni) împreună cu transcript-ul acestora, articole de presă/ mass-media, capturi ecran/ foto pentru conținut de pe internet, date statistice (de la caz la caz, când există şi sunt relevante în cauză)
Ce se întâmplă după depunerea unei petiții?
“În urma primirii petiției tale, o înregistrăm și o înaintăm spre soluționare Colegiului director. Foarte important! Poți să ne sesizezi în termen de un an de la data săvârșirii faptei de discriminare sau de la data la care ai luat cunoștință de ea. Important este că petiția pe care o faci sa ne-o transmiți cât mai repede de la momentul săvârșirii faptei sau de când ai luat act de ea, deoarece, cu trecerea timpului, probele și mărturiile se pierd. Tu sau persoana discriminată poate solicita doar în instanța de judecată înlăturarea consecințelor faptelor de discriminare și restabilirea situației anterioare faptei de discriminare.
Termenul de soluționare a petiției este de 90 de zile. Acest termen este unul de recomandare, putând fi depășit, conform Deciziei nr. 1051/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Colegiul director va cerceta existența faptei de discriminare prin citarea obligatorie a părţilor, care se realizează prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii citației.
Neprezentarea părţilor nu împiedică soluționarea petiției.
Pentru luarea unei decizii corecte, putem face investigații suplimentare, putem chema părțile (pe tine și pe persoana pe care o acuzi de discriminare) la sediul nostru, pentru audieri.
Soluția (Hotărârea Colegiului director) ți–o comunicăm în scris, la adresa de corespondență pe care ne-ai pus-o la dispoziție. Soluția va fi comunicată atât ție cât și reclamatului/reclamaților, în termen de 30 zile de la luarea deciziei în ședința Colegiului director.
De la data primirii Hotărârii Colegiului director, în termen de 15 zile, părțile (tu și cel/ cei pe care îl/îi acuzi) dacă sunt nemulțumite de soluție, au posibilitatea să o conteste în instanțele de contencios – administrativ. Taxa judiciară de timbru este gratuită pentru ambele părți”, se arată pe site-ul CNCD.
Faptele de discriminare se sancționează contravențional:
- cu avertisment
- cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică
- cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate
Ce este discriminarea?
Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, conform site-ului Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Formele discriminării
Discriminarea directă – Survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare prevăzut de legislația în vigoare.
Discriminarea indirectă – Survine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate și necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele care se află în situații egale.
Discriminarea multiplă – Survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt tratate diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ, potrivit sursei citate.