Alfabetizarea media și gândirea critică „devin condiții de funcționare a democrației”, afirmă un raport publicat, săptămâna trecută, de Președinția României, referitor la „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”. Documentul, a cărui destinație nu este precizată în comunicarea președinției, tratează tema identității în contextul amplificării atitudinilor radicale în societate și se bazează, în acest sens, pe punctele de vedere ale mai multor specialiști din mediul academic, asociativ, al relațiilor externe și al sociologiei.
Raportul pledează pentru o educație istorică, în școli, prin care să fie evitate „mitologiile despre o națiune ‘pură’, trădată de străini și elite”.
- Documentul tratează tema identității naționale și europene și pe cea a populismului și radicalismului nu prin prismă științifică, ci prin puncte de vedere ale celor 13 specialiști care au oferit contribuții. Dintre aceștia, 7 sunt prezentați în calitate de reprezentanți ai mediului academic, iar cinci dintre ei provin de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).
- Analiza este coordonată de Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului de Cooperări Internaționale al UBB, și Silviu Rogobete, directorul școlii doctorale de filosofie, sociologie și științe politice a Universității de Vest din Timișoara, ca reprezentanți ai unui Grup de Reflecție Strategică „România-UE” format la nivelul președinției
„Identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se pot consolida reciproc”, iar tensiunea dintre ele este „indusă politic”, arată documentul. Potrivit contribuțiilor luate în considerare, „ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu este pusă pe seama exclusivă a manipulării, ci a unor cauze structurale reale — criza reprezentării democratice, inegalitățile, neîncrederea în instituții și un proiect european care ‘vorbește limbajul administrației’ într-o epocă a emoțiilor”.
Agenda de acțiune în fața acestor tendințe, propusă în raport, face apel și la educație, mai precis la educația istorică, educația civică și alfabetizarea media.
Despre „educația civică, media și gândirea critică”, documentul arată că „investiția în educație reprezintă cea mai importantă politică de securitate democratică”, potrivit uneia dintre contribuții. Totodată, se afirmă că „alfabetizarea media și gândirea critică devin condiții de funcționare a democrației, mai ales față de un electorat radical preponderent tânăr, conectat la social media”.
Iar educația media, care să se facă „sistematic”, este menționată ca instrument-cheie pentru protejarea spațiului informațional, alături de alte măsuri, precum transparența finanțării presei, susținerea jurnalismului independent.
În ceea ce privește „educația istorică”, autorii afirmă că „identitatea națională ar trebui predată ca o construcție istorică vie — cu realizări, conflicte și episoade incomode. O asemenea abordare reduce atractivitatea mitologiilor despre o națiune ‘pură’, trădată de străini și elite”.
Educația este menționată în concluziile raportului ca element-cheie al „răspunsului la radicalism”: „Contribuțiile converg asupra ideii că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei.”
Citește raportul sintetic publicat de Președinție:
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.