Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

869 de vizualizări
Foto: © Chormail | Dreamstime.com
Tinerii din 20 de țări și teritorii europene manifestă un atașament covârșitor față de identitatea lor europeană, iar cei din România se simt europeni mai mult decât media și așa ridicată, potrivit unui nou studiu internațional, semnalat de Ministerul Educației. Profesorii elevilor europeni, inclusiv cei din România, apreciază că școala oferă posibilitatea de a învăța despre diversitate și diverse drepturi și elemente de identitate europene, dar în același timp elevii români constată în jurul lor discriminări  față de diverse categorii de persoane într-o măsură mai mare decât colegii lor din alte țări.

Iar profesorii, deși spun într-o măsură similară mediei europene că școala oferă diverse oportunități de învățare pe teme legate de drepturi, identitate europeană etc., apreciază într-o măsură mai mică decât media europeană că sunt pregătiți să predea astfel de noțiuni.

Raportul arată că în aproape toate țările participante procentul elevilor care își exprimă atașamentul față de identitatea europeană depășește pragul de 90%. Iar cei din România se situează peste media europeană la mai toate  elementele de identitate, mai puțin la comparația ”cetățean european”/”cetățean al lumii”.

Elevii români raportează în proporție considerabilă că învață diverse lucruri despre Europa și Uniunea Europeană la școală, dar sunt sub media europeană când vine vorba despre învățarea unor chestiuni concrete și actuale. Iar profesorii români raportează într-o proporție apropiată de media europeană, dar adesea sub nivelul acesteia, o serie de teme civice pe care elevii lor au oportunitatea să le afle la școală.

  • Studiul a fost realizat în 18 țări europene și două landuri germane, pe eșantioane declarate reprezentative pentru publicul vizat: Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, landurile Renania de Nord – Westfalia și Schleswig Holstein.
Sursa: Raport international IEA

Elementele atașamentului față de identitatea europeană:

Dacă 95% dintre elevii respondenți la nivel european spun că se consideră europeni, în România procentul este chiar mai mare: 97%. 95% dintre elevii români se declară mândri că trăiesc în Europa (media europeană 94%), iar 91% spun că se simt parte a Europei (media europeană 0 89%).  72% dintre elevii români spun că se simt mai întâi cetățeni ai Europei și abia apoi cetățeni ai lumii – procent sub media europeană, de 78%.

În ceea ce privește atașamentul față de structurile europene, elevii români se simt considerabil peste media europeană „parte a UE”: 89%, comparativ cu media de 81%. Iar 94% spun că sunt mândri că țara lor este membră UE – peste media europeană de 91%.

  • În același timp, elevii români participanți la studiu spun peste media europeană sau într-o măsură similară aceateia că au, la școală, ocazia să învețe lucruri legate de sistemele și țările europene (63% – media europeană 63%), istoria Europei (88% – media europeană 84%), Uniunea Europeană (82%, media europeană – 75%), rolul diverselor structuri și instituții europene (61%, media europeană – 56%). 
Sursa: Raport international IEA

Dar ei raportează sub media țărilor participante că învață lucruri ce țin de actualitate: doar 51% spun că au ocazia să afle despre teme politice și sociale din alte țări europene (media europeană – 60%), și 56% – despre cooperarea politică și economică între țările europene (media europeană – 60%).

Ce spun profesorii

În ceea ce privește cadrele didactice, profesorii din România spun în procente similare mediei europene, cu mici diferențe că elevii lor au ocazia să învețe chestiuni legate de drepturile omului (92%), sisteme de votare și alegeri, mediu și dezvoltare durabilă, organizații internaționale, migrație, egalitate de șanse, drepturi cetățenești. 

Ei afirmă, totodată, în procente apropiate de media europeană (diferențe de maximum 5 puncte procentuale) că elevii lor au ocazia să învețe pe teme precum sisteme politice și constituționale, folosirea responsabilă a internetului, gândire critică, soluționarea conflictelor, probleme globale precum sărăcia sau conflictele, diversitatea și incluziunea, Uniunea Europeană).

Sursa: Raport international IEA

Pe de altă parte, cadrele didactice participante la studiu indică o discrepanță în ceea ce privește capacitatea lor de a preda pe o serie de teme: doar 69% dintre profesorii participanți spun că se simt pregătiți să predea chestiuni legate de sisteme electorale (media europeană – 78%), doar 72% – pe teme de mediu (media europeană – 83%), iar pe teme legate de organizații internaționale – 64%  (media europeană – 69%).

  • În aceeași manieră, doar 76% dintre profesorii români se simt pregătiți să predea teme legate de folosirea responsabilă a Internetului (media europeană – 86%), 83% – gândire critică (media europeană – 90%), sisteme politice și constituționale (62% – media europeană 71%) sau pe teme de diversitate (73% – media europeană 81%).
Aprecierea valorilor europene: muncă, diversitate

Elevii români sunt, potrivit aceluiași studiu, printre cei mai mari susținători ai libertății de mișcare și de muncă permise de apartenența la UE și au cele mai puternice rezerve față de eventuale limitări pentru această libertate. 96% dintre ei susțin că posibilitatea de a lucra în orice parte a Europei e bună pentru economia continentului și 95% – că cetățenii europeni trebuie să poată lucra oriunde în Europa (mediile europene – 95, respectiv 93%, în timp ce doar 30% cred că ar trebui limitată posibilitatea de a munci oriunde în Europa (sub media europeană de 41%.

Pe de altă parte, tot elevii români percep mult peste media europeană un grad ridicat de discriminare față de diverse categorii de persoane:

  • Femei (70%, față de media europeană de 61%)
  • Tineri (63%, față de media europeană de 49%)
  • Săraci (86%, față de media europeană de 73%)
  • Minorități religioase (66%, față de media europeană de 60%)
  • Persoane cu dizabilități (76%, față de media europeană de 66%),
  • Persoane în vârstă (53%, față de media europeană de 38%)
  • Elevii români percep în mai mică măsură decât media europeană discriminări la adresa imigranților: 70%, față de media europeană de 73%

De asemenea, ei percep discriminări peste media europeană în ceea ce privește:

  • Persoane cu alte opinii politice decât majoritatea (63%, medie europeană 56%)
  • Comunitatea LGBT: 85% (medie europeană 80%)
  • Persoane de origini africane (73%, medie europeană 70%)
  • Persoane aparținând minorităților etnice: 71% (medie europeană 61%) 

Foto: © Chormail | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației, prins de febra electorală. Vârf de lance în comunicarea de partid: secretarul de stat Sorin Ion, candidat PNL în Dâmbovița, în campanie cu realizările „conducerii liberale” a instituției

„Conducerea liberală a Ministerului Educației” este invocată de secretarul de stat Sorin Ion în cel mai recent mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, ultimul dintr-o lungă serie de comunicări…
Vezi articolul

Elevii români susțin democrația și spun că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice și au mai puțină încredere în autorități decât colegii lor din alte țări – studiu internațional în care România a participat în premieră

Elevii români de clasa a VIII-a, participanți la un studiu internațional privind educația civică și pentru cetățenie, au obținut un scor sub media celor peste 20 de țări care au…
Vezi articolul

Bursele de merit „Ligia Deca” pentru medii școlare de 1, 2, 3 și 4 nu vor mai fi acordate din septembrie 2024. Dispar cele peste 8.500 de burse de merit pentru medii sub 5, pentru care elevii încasează anul acesta 450 de lei pe lună dintr-o gafă a ministrului

Premiera înregistrată de educația din România și semnalată de Edupedu.ro în noiembrie 2023 și-a dovedit falimentul 5 luni mai târziu: este vorba despre bursele de merit „Ligia Deca”, pentru elevii…
Vezi articolul

Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

„Mentoratul este considerat un instrument esențial pentru modernizarea procesului de predare”, arată raportul-diagnostic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la învățământul preuniversitar din România, analiză publicată săptămâna…
Vezi articolul

Pretextul pazei în școli: cazul de abuz de la Școala Nicolae Titulescu, deturnat politic în an electoral, inclusiv cu aportul premierului și al unui secretar de stat de la Educație luat în calcul de PSD pentru apropiatele alegeri locale

Încercările de politizare, în an electoral, a cazului de abuz la adresa unui copil, la școala „Nicolae Titulescu” din București, au ajuns la nivelul conducerii Ministerului Educației. Secretarul de stat…
Vezi articolul

Greva profesorilor și PNRR au provocat o alocare bugetară de 4,3% din PIB pentru Educație pentru anul 2024, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani, dar cu 36 de miliarde de lei mai mică față de prevederile legii Deca-Iohannis

Ministerul Educației a publicat pe Facebook un anunț prin care susține că a crescut alocarea pentru Educație în bugetul pentru anul 2023 până la echivalentul a 4,3% din PIB. Proiectul…
Vezi articolul