Iresponsabilitatea ca politică de stat. Cu 50.000 de oameni morți și spitalele în colaps, tot focusul politic e pe marea împărțire a banilor și funcțiilor

1.449 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: Arhiva personală
Aproape un an a durat baletul politic prin care președintele Iohannis a mutat PNL către PSD. Dacă se va naște noul USL 2, ridicolul jurămintelor de război etern lansate de Iohannis, Cîțu și Ciolacu va fi rapid îngropat de presa aliniată. Vom auzi iar discursuri despre responsabilitate, decență, țărișoară etc. Realitatea e cu totul alta. Am ajuns la 50.000 de oameni morți de Covid în timp ce PNL, PSD și președintele Iohannis refuză să implementeze rapid cele trei instrumente care ar opri pandemia: extinderea Certificatului Verde, vaccinarea țintită pe grupurile vulnerabile și testarea masivă în școli.

Din martie, toată energia PNL, a premierului Cîțu și a președintelui Iohannis s-a concentrat pe eliminarea lui Ludovic Orban din fruntea partidului, pe preluarea puterii în partid și pe scoaterea USR de la guvernare. Orban avea un mare păcat politic: era garanția faptului că, sub conducerea lui, PNL nu va face alianță cu PSD. Odată îndepărtat din partid, calea spre USL 2 a fost deschisă. Mizele sunt clare, le-am explicat și eu, și Dan Tăpălagă: control pe justiție, pe bani (fonduri europene, PNRR și fonduri naționale) și pe funcții. Și, cum cu hipsterii cam prea inflexibili din USR nu se poate discuta, PNL înclină acum spre PSD.

Pe fundalul lipsei totale din interes pentru chestiunile publice, România s-a transformat în ”Bergamo al estului”, după cum scrie presa internațională. Am ajuns la îngrozitorul bilanț de 50.000 de morți, la colapsul spitalelor, la interzicerea internărilor pentru bolnavii cronici care mor non-Covid, dar mor.

  • O singură statistică spune enorm: doar în octombrie, în București s-au plătit aproape 16 milioane de lei ajutoare de deces, față de 9,9 milioane de lei, anul trecut.
  • Cifrele actuale plasează România pe primul loc în lume ca mortalitate, de 3 ori mare ca a Rusiei și de 10 ori mai mare ca a Marii Britanii, cele două țări cu cei mai mulți morți în absolut din Europa.

Toate s-au întâmplat pe fondul dezinteresului față de combaterea pandemiei, pe al lipsei de asumare la vârful statului a unor decizii fundamentate științific – chiar dacă nepopulare, și pe recurgerea la decizii complet arbitrare.

Suntem unde suntem, trecutul nu mai poate fi întors. Dar statul român, politicienii, au acum la îndemână trei instrumente-cheie cu care pot opri rapid dezastrul.

1. Generalizarea Certificatului Verde și condiționarea job-ului de certificat. Proiectul de lege zace în Parlament. PSD, PNL și UDMR au refuzat discutarea lui în procedură de urgență, cerută de USR, și invocă false argumente legate de o presupusă discriminare. ”Partidele parlamentare au dat verde morții, nu protecției”, a acuzat dur președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. El a explicat în repetate rânduri că nu există nicio discriminare, dat fiind că e vorba de protejarea vieților omenești, și a adus ca argument faptul că 20 de țări europene folosesc deja soluția.

Și medicii au explicat același lucru și au acuzat iresponsabilitatea politicienilor. Medicul cardiolog Vasile Rădulescu spune că impunerea certificatului verde la orice activitate ar fi dus la 300.000 de oameni vaccinați pe zi, iar problema pandemiei ar fi fost rezolvată ”într-o lună”. Medicul vorbește despre România ca o țară cu ”conducători de doi lei”, care, în condițiile în care mor săptămânal 33.000 de oameni, nu iau decizii ferme, chiar dacă nu sunt populare.

2. Vaccinarea țintită. În al 13-lea ceas trebuie creată o strategie de vaccinare a persoanelor vulnerabile, cele care sunt victime sigure ale virusului: bolnavii cronici și bătrânii. Un guvern și un parlament responsabile ar pune la masă specialiștii, structurile care beneficiază de o logistică bună (poliție, armată etc.), Biserica Ortodoxă, medicii și profesorii și ar face o cartografiere a populației vulnerabile. Ar fi un exercițiu major, dar viețile salvate ar merita orice efort.

3. Testarea în școli. Copiii au fost trimiși la școală, fizic, în septembrie, în plină creștere accelerată a cazurilor, iar rezultatele s-au văzut rapid. Nici acum, la finalul vacanței forțate, școlile nu sunt gata de testare, abia s-a făcut prima licitație, dar probabil că vor mai trece săptămâni bune până când testarea va începe efectiv.

De ce nu au fost cumpărate testele în vacanța de vară? De ce nu au fost pregătiți profesorii cum să testeze elevii? O iresponsabilitate totală, fără rest, e singurul răspuns la aceste întrebări.

În locul acestor trei soluții ce trebuia adoptate din vară, când exista răgazul necesar, vedem decizii pripite, arbitrare, fără susținere în realitate, precum pragul aleatoriu de 60% vaccinați pentru deschiderea școlilor (de ce nu 50% sau 75% sau 66%? – nu știe nimeni).

Citește analiza integrală pe G4Media.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Miclea: Termenul de „geniu” este etichetă de marketing, nu concept științific. A-i introduce pe elevii supradotați în școli speciale incumbă un risc semnificativ pentru ei. Epoca soliștilor a trecut! Este epoca orchestrelor

„Termenul de «geniu» este etichetă de marketing, nu este un concept științific. Prin urmare, aș sfătui orice părinte ca atunci când aude că cineva este «antrenor de genii» sau «construiește…
Vezi articolul

OFICIAL Norma didactică pentru profesorii din universități nu crește obligatoriu prin Legea Bolojan, ci doar pentru cadrele didactice din preuniversitar

Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan, a intra în vigoare prin publicarea ei vineri noaptea, pe 25 iulie, în Monitorul Oficial. Actul normativ în forma finală confirmă ceea ce Edupedu.ro…
Vezi articolul

Mărturia unei învățătoare care a reluat predarea pe 1 iulie: Copiii de clasa I a trebuit să-i iau din nou cu primele litere, au uitat ce au învățat în semestrul 1 / Cum se va recupera, se va face tot online? Facem recuperarea recuperării?

„Sunt învățătoare la o școală gimnazială, și în același timp lucrez cu copiii în cadrul programelor A doua șansă și Școală după școală, în cadrul Salvați Copiii”, și-a început prezentarea…
Vezi articolul