Învățarea de zi cu zi, uitată în orașe din cauza că oamenii nu se mai întâlnesc față în față, potrivit cercetătorilor finlandezi

1.578 de vizualizări
SURSA: pexels.com
Fragmentarea grupurilor de oameni și scăderea întâlnirilor față în față nu sunt prea bune pentru învățarea informală sau de zi cu zi,potrivit unui articol din Elm Magazine, revista Fundației Finlandeze pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții. Ca urmare a migrației, diferențele dintre țări, orașe și regiuni cresc, iar barierele dintre oameni sunt din ce în ce mai mari.

„Comunitățile locale sunt considerate importante, dar, în același timp, lumea din afara lor se detașează de viața de zi cu zi a oamenilor și aceasta este văzută ca necunoscută sau ciudată”, spune Timo Aro, cercetător în dezvoltare regională și a populației. Din perspectiva învățării, o astfel de separare este deosebit de dăunătoare, potrivit autoarei.

Cercetător, director de dezvoltare al unei fundații, profesor și membru în conducerea Universității din Helsinki, Minna Mattila – Aalto și-a scris teza de doctorat pe sociologia interacțiunii. A cercetat cozile de la pâine, forma populară de ajutor pentru sărăcie din Helsinki, ca locuri pentru învățare comunală și a identificat realități de învățare paralelă în orașe.

Ea spune că, în Finlanda, învățarea este încă privită ca fiind foarte formală și ierarhică.

„În orașe nu mai există voința de a găsi loc pentru învățarea de zi cu zi,” apreciază Minna. „Pe de o parte sunt cei educați și care au profesii respectate, și pe de alta cei care sunt în afara învățării și a societății. Unii oameni sunt foarte departe de prototipul tradițional al unei persoane foarte educate”, subliniază aceasta.

Tensiunile dintre oameni sunt în creștere

Mattila-Aalto lucrează pentru și pentru TTS (Työtehoseura), care oferă companiilor pregătire profesională și servicii de cercetare și dezvoltare, este interesată, printre altele, de învățarea informală sau de zi cu zi, care are loc în comunitățile de lucru.

În 1938, sociologul Louis Wirth a scris într-un articol că, în orașe, apropierea fizică crește tensiunile între oameni și îi îndepărtează unii de ceilalți. Experiența realităților paralele este o consecință a acestui fapt. Inabilitatea oamenilor de a se întâlni unii cu alții formeză o barieră în învățarea informală.

Mattila-Aalto susține că orașele și zonele urbane din zilele noastre experimentează aceleași idealuri de a se descurca de unele singure, cum fac și oamenii de rând mai nou. 

“Ca să trag o concluzie, aș putea spune că indivizii sunt încurajați să se dezvolte pe ei înșiși, mai degrabă decât să dezvolte o comunitate. Istoric vorbind, totuși, am fost în stare să supraviețuim doar pentru că am fost o comunitate”, spune cercetătoarea.

Ca soluție la această „separare” a oamenilor cercetătorul Timo Aro sugerează că oamenii ar trebui să se întâlnească mai des, să existe „puncte” sau „zone de întâlnire” în locurile „cu vad”.

“Vorbim mult despre învățarea pe tot parcusul vieții care se schimbă ca să devină o bucată din viața noastră de zi cu zi. Lucrurile care țin de altceva decât muncă și de educație sunt din ce în ce mai prețuite, mai importante”, susține Timo Aro.

Mattila-Aalto spune că oamenii de toate vârstele și cu tot felul de background-uri educaționale ar trebui să fie invitați să contribuie la dezvoltarea unor servicii. Societatea a fost îndelung formată pentru câte un grup țintă: copii, tineri, adulți și seniori, dar o asemenea gândire trebuie acum respinsă.

Punctele de întânire sunt necesare seasemenea la serviciu. 

“Există oameni educați care nu mai vor să învețe sau să investească în educație, pentru că nu simt nevoia să mai facă asta”, spune Mattila-Aalto.  “Viața la serviciu are, clar, niște lipsuri în materie de învățare”.

Annu Griñan

NOTĂ: Elm Magazine (European Lifelong Learning Magazine) este o revistă online despre învățarea pe tot parcursul vieții și educația adulților. Redacția este în Helsinki, Finlanda și principalul editor este Fundația Finlandeză Pentru Învățare Pe Tot Parcursul Vieții, KVS.

Articolul original este semnat de Annu Griñan care face parte din redacția revistei Elm și este manager de comunicare al Fundației Finlandeze Kansanvalistusseura (KVS).

FOTO: Photo by Pixabay from Pexels

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Financial Times: Femei sfidătoare luptă cu autocrați îmbătrâniți și politicieni de camarilă: Maia Sandu în Moldova, Svetlana Tihanovskaia în Belarus, Zuzana Caputova în Slovacia, protestele femeilor în Polonia

Faptul că Maia Sandu a devenit duminică prima femeie aleasă în funcția de președinte al Moldovei ilustrează o tendință care se extinde și dincolo de granițele acestei foste republici sovietice…
Vezi articolul

Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și…
Vezi articolul

Zodiile ca “metodă” de predare, într-un proiect cu finanțare de la Ministerul Educației, și culorile paranormale – noi mostre de pseudoștiință folosită în învățământ / Ghid de “bune practici” didactice: Albastrul crește capacitățile paranormale, portocaliul eliberează toxinele din colon

Culorile care vindecă afecțiuni și descrierea personajelor prin semnul zodiacal sunt noi exemple de situații, ieșite la iveală în ultimele zile, în care pseudoștiința e recomandată spre folosire în școlile…
Vezi articolul