Daniel David: Test de inteligență în PNRR – Minimum pentru educație: 10% și 10%! / Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația

13.005 vizualizări
Daniel David / Foto: danieldavidubb.wordpress.com
Era momentul ca prin PNRR să reparăm educația! Chiar să o modernizăm major! Asta pentru că educația generează specialiștii care duc, mai bine sau mai rău, în funcție de cât sunt de bine pregătiți, celelalte sisteme majore ale societății (ex. sănătatea, economia). Nu poți avea o societate competitivă fără o educație competitivă! Iar pentru cei care nu pricep, acesta nu este un slogan de negociere, ci o concluzie validată științific!

Așadar, logic vorbind, întâi trebuiau puși deoparte banii pentru a reforma structural educația, iar restul distribuit apoi în celelalte zone. În acest fel, în timp, România se dezvolta sănătos, educația fiind un motor care stimula mereu dezvoltarea tuturor segmentelor din societate. Asta însemna o adevărată reformă structurală a țării, care apoi se multiplica în sistem. Altfel, investim adesea în „găuri negre” și/sau în sisteme puternic inerțiale, alimentate și întărite de o educație nereformată. Când Comisia Europeană vorbește corect despre „verde”, „inovație”, „smart” etc. are în spate deja un stoc avansat de cunoaștere (care se dezvoltă continuu) și resursă umană înalt specializată; dacă nu avem asta, toate aceste constructe devin forme fără fond! 

Proiectul „România Educată” era un bun start în acest demers, care mai trebuia îmbogățit în zona universitară cu unele politici mai recente. După multe discuții s-a ajuns în PNRR la un prag minim acceptabil: cam 10% din PNRR pentru educație, din care măcar 10% specific pentru învățământul superior. În cazul învățământului superior, acest procent era oricum infim pentru a face reforme structurale care să ducă la competitivitate internațională, dar se puteau măcar începe. Nu intru în nuanțe de specialitate, care, pentru a fi înțelese, necesită și viziune și disponibilitate, dar, în cadrul educației, reformele structurale trebuiau să susțină inițial masiv învățământul superior, deoarece aici se formează și specialiștii care grevează celelalte sisteme și profesorii care marchează învățământul preuniversitar. În plus, aici se poate genera cunoaștere care să ofere țării avantaje competitive la nivel internațional, ferind-o astfel de a deveni o colonie științifică/tehnologică, cu impact asupra bunăstării oamenilor; altfel, tot facem pompos transferuri de cunoaștere și inovații, în teorie tot mai verzi și „smart”, dar în esență care mai de care mai banale și costisitoare.  

Aflăm astăzi cu stupoare, „pe surse oficiale”, că există propunerea acum ca partea alocată specific învățământului superior, și așa infimă, să se reducă cam cu 70%. În aceste condiții, nici nu mai știu de ce o avem, deoarece, cinstit vorbind, orice reformă structurală este imposibil să fie făcută și chiar să fie inițiată. Toată lumea rezonabilă înțelege negocierile dificile cu Comisia Europeană în legătură cu PNRR și chiar nevoia de a se reduce sumele. Dar educația putea fi păstrată cu valoarea absolută inițială – dacă se înțelegea rolul acesteia – sau, dacă nu se poate pricepe și se reduc sumele prevăzute pentru aceasta, este inacceptabil și fără sens să gândim resursele pentru învățământul superior sub 10% din minimum 10% care ar trebui să revină acum educației. Dacă nu facem asta, să nu ne mai plângem că universitățile noastre nu se văd unde vrem noi în clasamentele internaționale, că stăm prost la testele P.I.S.A., că tinerii pleacă din țară să studieze în străinătate („brain-drain”), că România are un indice global de inovare scăzut etc. Așa cum spuneam în mai multe interviuri, din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația și mai ales învățământul superior de calitate.

Să vedem cine trece testul!

P.S. Vă rog să nu-mi spuneți cinic că universitățile se plâng gratuit, că au bani și se pot descurca! Adevărul este că unele au bani (adesea adunați în peste un deceniu pentru a face investiții mari, care adesea nu li s-au mai permis), dar cele mai multe nu au. Iar cele care au, dacă le permite plafonul stabilit de guvernanți să-i cheltuiască în funcție de nevoile stringente ale studenților și comunității universitare (ex. cămine/spații didactice și de cercetare etc.) nu-i mai au!  

Amintim că Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19. Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

  • Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.
  • Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naționale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziție 2 luni pentru a le aproba.

Stimulentele oferite de Uniunea Europeană pentru refacerea economiilor post-pandemie au dat un impuls major cercetării în multe state europene. Dacă în România alocarea pentru cercetare și inovare, în planul de reziliență și redresare, este minoră, în alte țări evoluția “schimbă la față” acest domeniu.

_____________________________________________________

Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, președintele prin rotație al Consiliului Național al Rectorilor, profesor și psiholog. A obținut titlul de doctor în psihologie în anul 2000, după care a urmat un program postdoctoral în Statele Unite ale Americii. Daniel David este profesor asociat al unei școli din New York și director pentru cercetare al Institutului Albert Ellis din New York.

__________

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Citește și:
Surse: Proiectul România educată din PNRR pierde 1 miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație. Cele mai mari tăieri, la învățământul profesional dual, laboratoarele de științe și universități


12 comments
  1. Politicienii investesc în orice domeniu care le aduce profit, în afară de educație și de sănătate, pe care le controlează lejer prin numiri politice de directori și manageri, gata sâ fie de acord cu bugete rușinoase și umilitoare.

    O pleiadă de oportuniști, incompetenți, lacomi și mediocrii școlilor, a capturat puterea politică la toate nivelele de 30 de ani.

    Este firesc ca politicienii lacomi și incompetenți să nu dorească dezvoltarea educației, tocmai ca să perpetueze sistemul transpartinic corupt bazat pe pile, cunoștințe și relații.
    Și desigur tot înainte, cu lăcomia, aroganța, incompetența, mediocritatea și corupția.

    De la educație și învățământ pornește tot. Ai medici destoinici, empatici, cu conștiință profesională, ai ingineri harnici, ai muncitori cu responsabilitate, ai profesori cu dăruire, ai politicieni devotați comunităților și nu robiți banului și avizi de putere.

    Cum putem schimba situația asta, dacă nu luăm atitudine peste tot?

  2. Oooooooo, din nou eternul domn David! Cel mai “putin” mediatizat personaj din invatamantul romanesc! Nici o saptamana fara panseurile dumisale emise din UBB Cluj.

  3. La 31 de ani de la revoluție, guvernele noastre super colorate nu au reușit să schimbe major sistemul de învățământ. Vorbim despre experiența altor țări,dar la noi nu facem nimic substanțial.Domnul profesor David are perfectă dreptate, nu e nevoie de bombe. Câți elevi merg cu plăcere la școală? Câți profesori dedicați avem? Când aveți de gând să alocați fonduri suficiente pt educație stimați politicieni?

  4. Educația este foarte importantă într-o societate modernă,cu pretenții,cum e a noastră! Sincer și eu mă întreb de câțiva ani când o să se pună în sfârșit preț pe o educație de calitate? Guvernele noastre super colorate politic nu au reușit însă din păcate să ajungă la un numitor comun. E greu să pui interesul național în fața celui personal. Oare de ce nu reușiți doamnelor și domnilor politicieni să vă gândiți și la copiii noștri, deoarece ei sigur nu o să ststrăinătate!!! Domnul profesor David are perfectă dreptate, nu sunt necesare bombele… Ce contează acum în 2021 e să avem angajați HORECA, agenți de pază, operatori pe liniile de asamblare… Au trecut 31 de ani de la revoluție.Modele de educație cu rezultate deosebite sunt suficiente în Europa.Când aveți de gând să faceți ceva???

    1. # Ramona,
      Asta vrea poporul, asta are. Poporul nu are nevoie de educatie, doreste taieri de salarii in educatie, doreste expulzarea profesorilor s.a. Avea dreptate Petre Tutea cand spunea ca poporul roman e un “popor de idioti”?

  5. Bomba ai pus si dumneata, domnule rector, cand ai protestat, corect politic si progresist, in favoarea educatiei sexuale si ideologiei de gen in scoala. E o ipocrizie sa pretinzi ca astfel de idei nu submineaza calitatea educatiei.
    Iar acum, te agiti pentru ca e vorba de bani?

    1. Corect! Apar când și când ipocriții, care încearcă să iasă din vreun con de umbră…!!!…și așa își mai fac simțită prezența prin pisturile deținute…!!! Vaaai nouă!🤔

      1. Chestia asta cu Reforma în Educație o tot frecăm de zeci de ani și “realizărili” se văd.
        Pe de alta parte tot ce am auzit din partea onor sindicatele din învățămant, în toți acești ani, au fost doar revendicări salariale.
        Nu am auzit încă despre vreun protest al cadrelor(scuzați expresia) pentru bani înafară de salarii.
        Deci…să-mi fie cu iertare, o fi poporul idiot, dupa cum concluzionează un preopinent, dar mă gandesc că și sindicaliștii aceia fac parte tot din popor. Sau nu?

        1. La ce te aștepți domnule “Turta dulce, atunci când din munca ta nu poți sa faci fata la facturi, taxe, rate, medicamente, hrana, drum în localitatea unde îți sunt părinții nu mai spun de o carte, de o piesa de teatru, care ar trebui sa fie obișnuite la un cadru didactic?
          Probabil ca dumneata te afli printre privilegiații societății românești, de ii ironizezi pe cei care au salariu sub salariul mediu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cine e responsabil pentru situația vaccinării? Dezinformarea, propune Prelipceanu. Autoritățile, susține Mircea Miclea / Cum împachetează Digi 24 ce spune fostul ministru despre credibilitatea liderilor și educarea copiilor și adulților – Exercițiu de lectură media

“Retorica este una, spunem că școlile se închid ultimele și, de fapt, ele se închid primele, înaintea păcănelelor, da? Citim lucrurile cu adevărat în faptele oamenilor, nu în retorica lor”,…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări / Aproape 2 din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de şcolarizare / Doar 20% dintre sesizările de abuz sexual cu victime minore ajung in instanţă – „Radiografia situației copilului în România”, realizată de Salvați Copiii

Peste jumătate dintre copiii din România declară îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată o analiză realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, citată de News.ro…
Vezi articolul