Cercetarea – doar 510 milioane euro prin PNRR, deși ministrul Teleman spera la 2 miliarde / O primă reacție din comunitatea științifică: “Dumnezeu să ne ajute, că de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta” – cercetătorul Lucian Pintilie

1.224 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Componenta “Cercetare, Dezvoltare și Inovare” a Planului Național de Relansare și Reziliență, prezentat vineri de Guvern, are un “buget inițial de negociere de 510 milioane euro. Suma este considerabil mai mică decât cea preconizată, la sfârșitul lunii februarie, de ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, care spera ca PNRR să compenseze bugetul de criză alocat acestui domeniu în 2021. “Dumnezeu sa ne ajute, ca de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta”, sună o primă reacție la această evoluție, dinspre comunitatea științifică, transmisă redacției Edupedu.ro de către Lucian Pintilie, director științific al Institutului Național pentru Fizica Materialelor.

Ce spune PNRR la capitolul Cercetare, Dezvoltare, Inovare:

Probleme identificate:

  • România e pe ultimul loc în UE în materie de inovare și continuă să aibă printre cele mai scăzute cheltuieli în domeniu;
  • Fără modificări normative și bugetare, măsurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi problemele structurale din cercetare;
  • Dezvoltarea cooperării între mediul academic și cel de afaceri e afectată de obstacole normative;
  • Lipsa posibilităților de îmbunătățire a competențelor și lipsa de personal înalt calificat în domeniu afectează perspectivele de creștere economică;
  • România e pe ultimele locuri din UE în privința publicațiilor științifice.

Ce reforme prevede componenta Cercetare-Inovare din PNRR:

  • Accelerator de Inovare – program de reformă a mecanismului de cooperare public-privat pentru stimularea investițiilor, pe baza unui sistem de granturi competitive pentru 16 domenii;
  • Reforma metodologiei de evaluare a calității cercetării în institutele naționale de cercetare și dezvoltare;
  • Reforma carierei de cercetător;
  • Program național de reformă pentru accelerarea recuperării economice post-Covid.

Bugetul inițial de negociere, de 510 milioane euro, contrastează cu așteptările exprimate acum trei săptămâni de ministrul Cercetării, Ciprian Teleman. Acesta spunea, atunci, după audieri în comisia pentru știință pe tema bugetului pe 2021 – de doar 0,14% din PIB pentru cercetare – că “sentimentul cu care am ieșit din comisie este că nimănui nu-i pasă de cercetare”. Teleman spunea la acea dată că bugetul “de criză” ar urma să fie compensat – “avem speranțe întemeiate” – din fondurile ce vor fi alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care “pentru cercetare ar fi două miliarde” de euro. 

O primă reacție. Cercetătorul Lucian Pintilie: “Minciună și ipocrizie”

Situația este abordată într-un punct de vedere transmis, vineri, Edupedu.ro de către Lucian Pintilie, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Materialelor. Acesta face trimitere la declarațiile ministrului Teleman din 25 februarie, comparativ cu suma prevăzută în PNRR. Și comentează (nota redacției: opinia îi aparține exclusiv autorului):

Minciună și ipocrizie

(…) Deci la acea dată (26 Februarie – n.r.), domnul Ministru spera la 2 miliarde de euro pentru cercetare prin PNRR. Între timp, a fost aprobat și promulgat, sub formă de lege, bugetul de stat pentru 2021. La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), vedem un buget de circa 1,917 miliarde lei, în creștere cu circa 170 milioane față de anul 2020. Mai că îți tresaltă inima de bucurie, dar când vezi proiecția bugetară pentru anii următori, revii brusc la alte sentimente: 1,542 miliarde buget previzionat pentru 2024. Unde sunt cei 1% din PIB, cheltuieli publice pentru cercetare, promise în Programul de Guvernare (pagina 147)?

Partea proastă este că suma reală care merge în cercetare este de doar 1,156 milioane lei, împărțită 50-50 între finanțarea proiectelor PN3 și Program Nucleu + instalații de interes național.

Ok, atâta poate statul, așa că îți pui speranța în PNRR. Numai că azi a venit și surpriza. În documentul pus în dezbatere publică, toată partea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare se rezumă la 4 acțiuni mari și late (pagina 42, cu detalii la pagina 107-108). (…)

Bugetul alocat: 510 milioane euro.

Ce sare în ochi imediat este diminuarea de 4 ori (!!!) a sumei menționate acum 3 săptămâni de către domnul Ministru Teleman.

Ce sare în ochi a doua oară este că, din ditamai sistemul de cercetare românesc, care cuprinde universități fără număr, academii care mai de care mai “performante”, plus alte și alte organizații de cercetare publice și private, au ieșit țapi ispășitori doar INCD-urile. Ele vor fi singurele reformate. Nimic despre centrele de cercetare din universități, nimic despre institutele Academiei Romane sau ale altor academii. Deducem că acestea sunt atât de performante încât nu mai trebuie supuse evaluării și reformei. Performanța se traduce în 45% absolvenți analfabeți funcționali, asta produce sistemul de educație în frunte cu marile noastre universități clasate la coada ierarhiilor internaționale (vezi https://www.edupedu.ro/13-universitati-romanesti-incluse-in-clasamentul-times-higher-al-universitatilor-din-tari-cu-economii-emergente-doar-trei-figureaza-in-jumatatea-superioara-a-rankingului-majoritatea-la-coada, cu sublinierea că acest clasament se referă numai la universitățile din economiile emergente, nu și la cele din țările dezvoltate). 

Ce mai vedem:

  • Investiții pe bază de granturi, cu accent pe impactul rezultatelor. Care rezultate? Și cu infrastructurile deja funcționale, realizate prin proiecte POS-CCE și POC ce facem? Le lăsăm baltă, chiar dacă dovedesc că pot produce rezultate, inclusiv de interes pentru mediul privat?
  • Finanțare de excelență pentru universități pe bază de subvenții competitive. Care excelență? Cum va fi evaluată excelența în universități din moment ce numai INCD-urile vor fi evaluate și reformate? Și cum vine aia „subvenție competitivă”? Nu sunt specialist, dar mi se pare că subvenția înseamnă alocare direct de la buget, unde este competiția? Să fie vorba de sistemul competițional gândit a fi guvernat de viitorul Consiliu Independent al Cercetării? Cert este că cine a avut mușchi (vezi presiunea pusă de președintele Consiliului Național al Rectorilor asupra guvernanților pentru a asigura finanțarea cercetării din universități), se pare că a reușit să obțină ce a vrut.
  • Granturi pentru cercetători, dar nu oricum, ci pentru domenii de nișă. Nu am idee ce înseamnă hidrogen verde, știam ca hidrogenul este un gaz incolor și inodor, nici pe departe verde, dar poate se referă la metoda de obținere, să fie nepoluantă. Cea mai tare este economia circulară pe bază de lână sau textile, ce mai, aici ar trebui să fie manager domnul Gigi Becali, că se pricepe la oi. La o privire mai atentă se observă că temele de nișă nu sunt alese la întâmplare, ci sunt cu dedicație către anumite organizații de cercetare care, pur „întâmplător” se ocupă cu baterii, hidrogen, microelectronică, textile sau genomică. Nu spui care, se pot identifica din lista de pe site-ul MCID (https://www.research.gov.ro/ro/articol/4514/sistemul-de-cercetare-institute-na-ionale-de-cercetare-dezvoltare-in-coordonare#INCD-MCI). 

Alte realizări deosebite ale fostei și actualei guvernări: încă nu au apărut HG-urile de organizare și funcționare la noile ministere (în cazul MCID se aude că HG-ul a fost blocat la Finanțate pentru că nu au ieșit secretari de stat cei care trebuie); nu avem strategie națională CDI și nici plan CDI, deci nu se pot organiza competiții; nu știm care sunt specializările inteligente, nu avem roadmap de infrastructură, deci nu se pot accesa nici fondurile structurale. Întrebarea este, ce face Guvernul?

Apare din ce în ce mai evidentă minciună din Programul de Guvernare. Și nu numai pentru cercetare. Devine evidentă dubla măsură, dublul standard al noii puteri. Încet-încet, înlocuim ciuma roșie a PSD cu ciuma galben-portocalie a PNL-USRPLUS (a se vedea toate știrile din presă privind bătaia pe posturile din administrația publică centrală și din administrațiile locale, celebra „ciolaniadă”). Păcat de toți cei care chiar au sperat la o schimbare radicală de viziune. Dar ce speranțe să ne mai facem când, după mai bine de 6 ani de la alegerile din 2014 încă nu avem un proiect concret de țară? Nu știm încotro mergem, nu avem infrastructură, nu avem industrie cu valoare adăugată mare, copii și tineri ne pleacă unde văd cu ochii, nu oferim nicio perspectiva investitorilor, suntem buni doar la studii de fezabilitate și strategii pe care nu le pune nimeni în aplicare. Dumnezeu să ne ajute, că de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta!”

___

Informații de background (sursa)

Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Se pot finanța și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naționale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziție 2 luni pentru a le aproba.

Citește și:
BREAKING Planul de Redresare, publicat de Guvern: Adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor în educație, două dintre măsurile pentru care România educată primește 4 mld. euro până în 2026

___

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

7 comentarii
  1. Hai sa va explic eu cum functioneaza cercetarea, caci aici comenteaza habarnistii care-si dau cu parerea despre orice, numai ca sa aeriseasca un pic sertarele creierului:
    1) ca sa faci cercetare cu aplicatii practice, iti trebuie idei;
    2) aceste idei trebuie, tocmai, cercetate/investigate ca sa fie fezabile. Asta poate dura luni bune;
    3) componentul/dispozitivul respectiv trebuie fabricat si poate iesi din prima, sau nu, apoi trebuie caracterizat si poate raspunde cum a fost preconizat, sau nu. Iarasi poate dura luni, caci fabricarea in sine poate da rateuri;
    4) abia dupa ce ai obtinut rezultate bune, te apuci de o lucrare. Stiti cat poate dura o revizie la o revista de top? Pana la 1 an de zile, asa ca de la conceperea unei idei pana la publicarea ei trece lejer minim 1 an pana la 2 ani;
    5) brevete: stiti ca tehnologia moderna, pentru a fi pusa in practica, poate necesita de ani de zile (7-10) pentru a deveni sigura dupa n teste, vezi tehnologia radar pentru avioane?
    6) Proiecte: stiti cat trece de la conceperea unui proiect pana la evaluarea lui? Cel putin 9 luni si, daca ai si noroc, castigi, altfel incepi de la capat.
    Sfarsit: toata treaba de mai sus merge daca ai linistea necesara sa faci ce trebuie, numai ca Ministerul cercetarii vrea n rapoarte, peste care vrea alte rapoarte samd, ceea ce fura timp si nervi, nu mai vorbim despre faptul ca finantarea proiectelor castigate intarzie in fiecare an.
    Nu va mai dati cu parerea daca nu stiti si nu sunteti in domeniu.

  2. Ce doriti sa cercetati foarte stiintific si consumand fonduri mult mai consistente, tov. Pintilie? De ce doar jumatate din populatia Romaniei dispune de apa curenta si canalizare? De ce spitalele se aprind precum chibriturile si sunt adevarate focare de infectii? Sau de ce pe caile ferate trenurile merg mai incet decat pe vremea lui Carol I?

    1. Ce are sula cu prefectura? cercetatorii trebuie sa puna wc-uri in case si canalizare la tara???
      De fapt am inteles, pentru ca oricum politicienii SUR-MINUS nu fac absolut nimik, trebuie sa puna cercetatorii mana de la mana ca sa refaca tevile si firele tarii… Stau si ma intreb de ce generatia asta noua, “mult asteptata” s-a nascut cu asa mari deficiente de neuroni….

  3. INCD-urile trebuie reformate, modul in care se finanteaza cercetarea trebuie regindit, modul in care se fac angajarile si promovarile trebuie revizuit. Cred ca nici 20% din cei angajati ca cercetatori nu fac, de fapt, cercetare! Iar ca asa stau lucrurile o dovedesc rezultatele, foarte modeste.

  4. ‘Și cu infrastructurile deja funcționale, realizate prin proiecte POS-CCE și POC ce facem? Le lăsăm baltă, chiar dacă dovedesc că pot produce rezultate, inclusiv de interes pentru mediul privat?’

    Pai nu, d-le Pintilie, cu alea trebuia sa cistigati proiecte super-mari europene, cu bugete de mil. de euro, sau sa finantati din plus-valoarea adusa in mediul privat (inventii brevetate pt. care ati obtinut drepturi de autor, caci restul inventilor brevetate e caca-maca, vorba altui clasic in viata).
    Eu inteleg ca asta e ratiuna pt. care ati si primit banii f f mari, evident, prin competitie in spatele usilor inchise, in urma cu ceva ani. Pai doar n-o sa stati acum cu mina intinsa la cacareaza asta de finantari nationale cu super post CCE POS, etc.. proiecte papate si inghitite…n-ar fi rusine ?

    1. Ce nu stii tu este ca daca vrei sa ajungi sa faci plus valoare in industrie din cercetare trebuie sa investesti foarte mult in cercetarea fundamentala si ai sa ai o efervescenta a ideilor si un bazin mare de creiere care lucreaza fara grija salariului de maine si fara sincope de la luna la luna. Dar din saracie ce sa scoti?…tot saracie. Vesnica pomenire a cercetarii din RO…de ce nu se aplica ce se cerceteaza? Pai pana acolo e drumul foarte lung. Investeste masiv vreo 15-20 de ani, fa un proiect de tara cu ce vrei sa dezvolti pe termen lung (de ex. celule solare, microelectronica, baterii de masini electrice, laseri medicali…orice), fa infuzie de cercetatori, promoveaza-i pe aia buni care ii ai, si dupa aceea intreaba-te cu ce te alegi.
      E cam si cum i-ai intreba pe aia de la Steaua in fiecare an, dar voi de ce nu castigati Liga Campionilor?

      1. pai asta e si ideea: pina acum, ce mama naibii au facut cu jde-milioanele de euro din proiectele ‘cistigate prin competitie directa’, evident ? pai nu trebuiau sa dezvolte cercet. fundamentala in asa masura incit sa ofere pirghii si cunostinte celor din aplicativ, si apoi sa faca bani pt. dezvoltare ulterioara ? asa e in ‘tara ca afara’. pai nu trebuiau sa le ia fata alora de la CE (in putine locuri din Europa exista infrastructura de genul celei mentionate de Pintilie), cu depuneri de proiecte de sa roseasca Musk de draci si invidie rautacioasa ? revin: ce mama naibii au facut pina acum ? indraznesc un raspuns: au ‘bagat piciorul in usa’ cu finantarile oferite de-a moaca pina acum, crezind ca vor deveni ‘too big to fall’, si deci guvernul va ramine agatat de nas, sa-i ajute de voie de nevoie…ca vorba aia, unde am bagat 10 mil, mai merge 1 mil., si acum, si la anul, si tot asa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației abuzează de GDPR ca să-i protejeze pe plagiatori și mediocri: tezele de doctorat din 2016 până în prezent vor fi făcute publice doar dacă autorul e de acord / Legea educației: “Teza de doctorat este un document public”

Ministerul Educației invocă în mod abuziv reglementările privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și își încalcă propria Lege de funcționare, pentru a stopa publicarea integrală a tezelor de doctorat.…
Vezi articolul

Fizicienii de la Măgurele lansează o nouă sesiune de înscrieri pentru “Întâlnirile de Sâmbătă cu Fizica de la ELI-NP” la care sunt așteptați liceeni, studenți, profesori și pasionați de știință

Fizicienii de la Măgurele deschid din nou porțile platformei de cercetare pentru a primi gratuit iubitorii de știință. Au început înscrierile pentru sesiunea de primăvară a lecțiilor reunite sub numele…
Vezi articolul

Legea care acordă subvenţii de la buget controversatei Academii a Oamenilor de Ştiinţă din România, sesizată de președintele Iohannis la Curtea Constituțională

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă…
Vezi articolul