Germania, țară care după cel de-Al Doilea Război Mondial avea un sistem de educație cu o componentă religioasă extrem de puternică, stabilită, în Vest, chiar prin Constituție, a decis să elimine treptat învățământul religios obligatoriu, proces care a durat zeci de ani. Acum, cercetători de la Centrul pentru Studii Economice al Universității Ludwig-Maximilian din Munchen și ai institutului ifo (platforma CESifo) au analizat efectele pe care le-a avut asupra oamenilor eliminarea învățăturii religioase, pe măsură ce aceștia au înaintat în viață. Rezultatul: un studiu-radiografie ce descrie, cu perspectivă istorică, cum s-au schimbat percepțiile și atitudinile oamenilor față de viața personală, familie, muncă și viața publică.
- De notat că cercetarea, publicată luna aceasta, analizează exclusiv situația Germaniei, unde educația religioasă a fost predominant catolică, dar și cu o componentă protestantă puternică în multe comunități. Iar autorii exploatează “situația unică a Germaniei, unde reformele ce au dus la eliminarea educației religioase obligatorii au fost introduse treptat în landurile țării, începând din anii 1970”.
Studiul concluzionează, în esență, că școlile au efect asupra religiozității oamenilor pe parcursul vieții: eliminarea educației religioase obligatorii a determinat o scădere a nivelului de religiozitate, când elevii au ajuns la vârstă adultă, lucru care se simte, în statele germane analizate, doar din momentul eliminării orelor de religie. Dar religiozitatea nu este nici pe departe singura trăsătură afectată și scăderea ei nu echivalează cu o depărtare de valorile morale. Detalii – mai jos.
Contextul istoric, prezentat de studiu
Constituția din 1949 Germaniei de Vest stabilea educația religioasă drept singura materie instituționalizată ca materie comună în școlile publice, așa încât era materie obligatorie în curriculumul școlilor de stat. Și nu era doar obligatorie, ci foarte intensă: la finalul liceului, elevii aveau la activ peste 1.000 de ore de educație religioasă, de patru ori mai mult decât orele de fizică. Aceste ore au fost eliminate treptat, între 1972 și 2004, pe măsură ce landurile înlocuiau obligația de participare la educația religioasă cu opțiunea de a alege între educația religioasă aferentă propriei religii și “Etică”, subiect generalist.
Religia ca materie obligatorie în școlile publice își are originea în reformele educaționale de la sfârșitul secolului al 19-lea, când a fost abolit controlul Bisericii Catolice asupra școlilor primare, care au trecut la stat, dar au păstrat educația religioasă. Ulterior, în Germania nazistă, rolul educației religioase a fost întărit oficial printr-un Concordat încheiat de Sfântul Scaun cu Hitler, acord prin care educația catolică obținea statutul de materie comună în școală. Regimul nazist nu a respectat pe deplin prevederile tratatului, dar, sub presiunea clerului, a revenit asupra deciziilor, apărute la nivel regional, de distanțare față de religie și biserică.
Principalele efecte resimțite prin eliminarea obligativității studiilor religioase în școală
Pe baza analizelor făcute pe eșantioane de persoane din landurile unde, într-un moment sau altul, au fost eliminate orele obligatorii de religie din învățământul public, autorii studiului au constatat că, din punct de vedere al religiozității, s-au înregistrat scăderi la 3 capitole:
- apelul la rugăciune (viață personală)
- mersul la biserică (viață publică)
- Participarea la viața parohiei, ce presupune adesea costuri (element oficial)
În privința acestora, studiul notează că, pe când primele două se diminuează în timp, renunțarea la viața comunității se petrece de obicei abrupt.
Dar efectele sunt considerabile și dincolo de religiozitate, atingând mai ales viața de familie și participarea la piața muncii. Astfel, procesul de eliminare a obligativității religiei au determinat la o întărire a atitudinilor favorabile echității și a celor mai puțin conservatoare în privința rolurilor de gen și a normelor de familie.
Pe de altă parte, la același capitol, cercetătorii au constatat că, pe măsură ce s-a renunțat la această obligativitate, s-a simțit o reducere la incidenței căsătoriilor, dar și o scădere a numărului de copii.
În al treilea rând, reformele au determinat o creștere a participării la piața muncii, un număr mai mare al persoanelor angajate, un număr mai mare de ore de muncă, dar și o creștere a veniturilor.
Efecte inexistente în planul unor valori etice – personale, sociale și politice
Același raport ajunge la concluzia că nu au existat efecte în privința rezultatelor ce țin de valori etice, fie că este vorba despre încredere, voluntariat, satisfacție de viață, fie despre interese politice, intenție de votare sau mulțumire față de viața democratică.
“Declinul religiozității, determinat de aceste reforme, nu a determinat o reducere a valorilor etice în general”, notează raportul.
Printre concluziile analizelor făcute de CESifo:
- Eliminarea educației religioase obligatorii a redus probabilitatea ca oamenii să aprecieze că bărbații sunt mai potriviți pentru anumite studii decât femeile
- A scăzut, de asemenea, și probabilitatea ca oamenii să aprecieze că femeile nu pot folosi aparatură tehnică la fel de bine ca bărbații
- Aceeași reformă a dus la scăderea percepției că oamenii trebuie să se căsătorească dacă trăiesc permanent alături de partenerul lor
- Schimbările în comportamentul economic pot fi privite și prin prisma valorilor creștine, în sensul că o scădere a religiozității ar fi determinat promovarea orientării materialiste, iar scăderea timpului dedicat activităților religioase ar fi dus la o creștere a timpului dedicat activităților economice.
Foto: © Maria Dryfhout | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.