Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 a fost adoptată de Guvern miercuri. Documentul prevede că elevii de clasele primare, gimnaziu și liceu vor învăța la discipline opționale sau în trunchiul comun despre mediu și efectele schimbărilor climatice, dar și cum pot să se implice activ în acțiuni pentru protejarea naturii, începând din anul școlar următor 2023-2024. Noțiuni despre protejarea mediului și conștientizare apar și la grădiniță.
- Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 se fundamentează pe Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile și va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024.
- Vezi lista disciplinelor legate de mediu din învățământul preuniversitar și ce abilități trebuie să deprindă elevii. Detalii aici
Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, adoptată miercuri, 18 ianuarie, de Guvern, este “un document aliniat principiilor proiectului președintelui României, Klaus Iohannis, România educată, care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu, ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație”, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 trebuie să fie transpusă în programa școlară, la diferite discipline, în funcție de nivelul de învățământ, începând din toamna lui 2023. Asta înseamnă că, în următoarele 8 luni, elemente din Strategie trebuie să se regăsească în materii precum geografia, biologie, consiliere și dezvoltare personală, educație socială și educație civică. Elevii vor învăța să se implice în activități în comunitatea locală, împreună cu familia, colegi și profesori și să treacă de la stadiul de „Ceea ce știu elevii” la „Ceea ce schimbă elevii”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a subliniat că “prin acest document sunt stabilite acțiuni clare pentru a crește gradul de educație și conștientizare în rândul copiilor și tinerilor privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu. Unitățile de învățământ vor deveni parteneri strategici pentru a construi un viitor sustenabil, ca atare, elevii și cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înțelege, pe de o parte, gravitatea crizei climatice și de mediu, dar și pentru a conștientiza cauzele și efectele acestor crize, alături de modalitățile de a îmbunătăți răspunsul societății față de aceste provocări. (…) Unul dintre dezideratele asumate în cadrul acestui proiect (n. red. România Educată) este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și mediul înconjurător. (…) La baza strategiei stă, de asemenea, raportul Administrației Prezidențiale “Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, validat de consultarea publică din 11 februarie anul trecut – o continuare a proiectului “România educată”, a cărui operaționalizare este și inclusă ca angajament în strategia națională de apărare a țării”.
Despre Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030
Potrivit documentului, “obiectivul general, în ceea ce privește soluțiile pentru resurse educaționale, este de a propune crearea unui astfel de ecosistem digital pentru educația privind schimbările climatice și mediul, prin diverse aplicații și platforme, și de a oferi opțiuni variate de activități în aer liber, care să fie dezvoltate cu ajutorul profesorilor, ONG-urilor de mediu, instituțiilor relevante”.
“Rezultatele învățării se vor încadra într-un continuum care pornește de la ceea ce știu elevii în urma activităților educaționale, continuând cu ceea ce cred și simt elevii, ceea ce au și pot face, ceea ce fac și ceea ce schimbă elevii“, scrie în document.
- „Ceea ce știu elevii” reprezintă o achiziție de cunoștințe tematice, specifice acestui tip de educație: componente ale mediului natural, factori destabilizatori ai mediului natural, dezvoltare durabilă, sustenabilitate, schimbări climatice etc
- „Ceea ce cred elevii” reprezintă o achiziție nouă sau dezvoltarea unui set de atitudini și, pe termen lung, valori: responsabilitate, reziliență față de problemele de mediu și impactul acestora, conștientizarea justiției sociale și de mediu prin înțelegerea impactului individual și al sistemelor. Această etapă a învățării este esențială pentru tranziția de la cunoștințe la acțiune.
- „Ceea ce au și pot face elevii” reprezintă ansamblul de cunoștințe, atitudini și valori dezvoltate de elevi, care contribuie la capacitatea acestora de a acționa. Educația privind schimbările climatice și mediul nu poate fi o materie „despre” și de „pregătire pentru viitor”, ci un subiect bazat pe acțiune pentru acum și pentru viitor.
- „Ceea ce fac elevii” reprezintă setul de cunoștințe, abilități, atitudini și valori puse în practică participarea la viața comunității, acțiunea pentru protejarea mediului natural, acțiunea la nivelurile individual, grup (în familie și în afara ei), școală (ca organizație care învață), comunitate locală, națională și internațională din care fac parte. Copiii și tinerii identifică probleme, propun soluții, contribuie la însănătoșirea mediului social și natural din care fac parte, fac solicitări, răspund solicitărilor, sunt cetățeni activi și membri responsabili ai propriilor comunități școlare sau locale.
- „Ceea ce schimbă elevii” reprezintă impactul pe care acțiunile lor îl au în comunitățile din care fac parte (familie, școală, comunitate locală) și reprezintă schimbările ce au loc prin contribuțiile acestora. Copiii și tinerii identifică probleme pentru care pot veni cu soluții, începând de la nivel micro – clasa, școala, casa, grupul de prieteni, comunitatea școlară sau comunitatea locală, putând astfel contribui la schimbarea de politici, proceduri sau cutume care țin de cultura organizațională.
Disciplinele din trunchiul comun și cele din curriculumul la decizia școlii cu implicații pentru educația pentru mediu și schimbări climatice din învățământul preuniversitar
Învăţământ preşcolar
Disciplină opțională: „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.
Învățământ primar
Discipline din trunchiul comun:
- Geografia (clasa a IV-a) – cu activități de învățare: dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății; înțelegerea necesității protecției mediului de viață; participarea la activități de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului.
- Educație civică (clasele a III-a și a IV-a) – cu activități de învățare: participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale; implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic; participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat).
- Consiliere și dezvoltare personală (clasele I-a – a II-a) – conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială; aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Discipline din curriculum la decizia școlii
- Educație pentru sănătate (clasele I-a – a XII-a) – domeniul sănătatea mediului (pentru toate clasele).
- Creează-ți mediul (clasele a V-a – a VII-a )
Activități: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc..
Conținuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile – surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor; Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor.
Învățământ liceal
Discipline din trunchiul comun:
- Geografie – clasa a IX-a (Geografie fizică) și clasa a XI-a (Probleme ale lumii contemporane), clasa a XII-a (Geografia României – Capitol climă: influențe, factori, elemente, evoluție).
- Biologie (clasele IX – XII) – grija față de mediul înconjurător (competențe: protejarea și conservarea mediului; relația organism-mediu).
Învățământul liceal filieră tehnologică – discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog și protecția calității mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog, veterinar Etc.
Discipline din curriculum la decizia școlii:
* Educație pentru dezvoltare (OMECS nr. 3542/2016)
* Educație pentru democrație (OMECTS nr. 5817/2010)
* Activități extracurriculare și extrașcolare cuprinse în Calendarul Activităților Educative Naționale finanțate de Ministerul Educației (2017, 2018, 2019) – (pe site-ul www.edu.ro), exemplificări:
Concursul național de Proiecte de Mediu
Concursul național de ecologie și protecția mediului „Să iubim natura”
Concursul național de ecologie și protecția mediului „Un copil sănătos într-un mediu curat”
Programul național Școala Altfel – componenta Educație ecologică și protecție a mediului (OMENCȘ nr. 5034/2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului național Școala Altfel. Detalii despre alte abilități pe care le vor învăța elevii, aici.
Elevii vor învăța despre protejarea mediului și cu ajutorul tehnologiei și aplicațiilor
- O platformă web dedicată centralizării resurselor cheie pentru elevi și profesori pentru ca elevii să aibă acces mai ușor la informații și a pentru stimularea participării elevilor la acțiuni dedicate protecției mediului. Această platformă va fi integrată cu alte resurse educaționale deschise sau biblioteci virtuale accesibile sistemului național de învățământ. În cadrul platformei ar trebui să existe cinci zone distincte de conținut, potrivit documentului:
- Dezvoltarea unor aplicații mobile destinate elevilor care să le permită acestora să monitorizeze calitatea mediului și să se protejeze în situația unor dezastre naturale:
Mini Inspectorul de Mediu – Elevul va primi în responsabilitate o porțiune de hartă satelitară pe care va trebui să o urmărească săptămânal și să mențină un jurnal cu privire la schimbările pe care le sesizează. În cazul în care observă o schimbare radicală (ghidat de aplicație), va putea să trimită o sesizare direct către Garda Națională de Mediu.
Dincolo de acest jurnal, în aplicație există o serie de cerințe, mini-jocuri și microcompetiții menite să îl familiarizeze pe elev cu concepte legate de protecția mediului, schimbările climatice, combaterea poluării. Elevul va fi încurajat să întreprindă activități prin care să îi stimuleze și pe ceilalți membri ai familiei să asimileze și să dezvolte comportamente benefice. Dacă școala deține senzori de măsurare a calității aerului, elevul va putea să urmărească datele colectate de senzor și să sesizeze autoritățile atunci când observă valori ridicate sau manifestări atipice. De asemenea, dacă elevul are un senzor propriu acasă, poate să își adauge măsurătorile înregistrate în aplicație.
Alte metode de învățare, înafara disciplinelor
- Învățarea bazată pe natură: fie că se întâmplă în activități singulare sau periodice, fie că are loc 100% în natură, învățarea bazată pe natură nu este transferul activității educaționale tipice într-un cadru exterior, ci reprezintă regândirea activității educaționale, ținând cont de natură ca educator;
- Învățarea bazată pe proiect: învățare integrată în care elevii identifică probleme, propun soluții, implementează soluțiile găsite; în învățarea bazată pe proiect, elevii pornesc în identificarea de probleme cu care ei sau comunitatea lor (familială, școlară, locală, națională, internațională) se confruntă;
- Învățarea bazată pe locație: elevii folosesc spațiile din comunitatea din care fac parte ca spații și oportunități de învățare, fără a realiza un simplu transfer al activității din sala de clasă într-o altă zonă; elevii se conectează la membrii comunității din care fac parte: cetățeni obișnuiți sau cu roluri anume: cercetători, activiști, politicieni, responsabili cu politici educaționale, instituții, companii, organizații nonguvernamentale etc.;
- Învățarea bazată pe fenomen: elevii învață despre un fenomen sau un proces din perspectivă multidisciplinară, transdisciplinară, interdisciplinară;
- Abordare socratică: elevii învață să adreseze întrebările potrivite pentru ca răspunsurile acestora să contribuie la o mai bună relație cu natura.
Rețeaua „Școlilor verzi” – ce înseamnă conceptul și cum se poate aplica la o școală
Cele trei componente esențiale operaționalizării conceptului de „Școală verde” sunt:
infrastructura, curriculumul și pedagogia.
Prin aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea și funcționarea „școlilor verzi”, prin ordin al ministrului educației, se stabilește cadrul de referință pentru operaționalizarea rețelei de „școli verzi” și pentru organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar care doresc să obțină statutul de „școală verde”. Detalii aici despre cum pot aplica școlile pentru statutul de școală verde.
Conceptul de „Școală verde” desemnează profilul unei școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învățarea, în timp ce economisește energie, resurse și bani. O „Școală verde” este o școală care dezvoltă și transmite o cultură instituțională implicată în problemele de mediu, care își gestionează responsabil și sustenabil resursele și care are o atitudine deschisă față de comunitate, stabilind relații de colaborare cu actorii locali interesați, mai ales pe teme de mediu, climă și sustenabilitate. Operaționalizarea conceptului de „Școală verde” presupune identificarea unor formule educaționale inovatoare, formule capabile să îndeplinească două funcții ale școlilor verzi:
- eco-educație, prin învățarea experiențială, în școli (re)configurate ca spații prietenoase cu mediul;
- implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu și promovarea dezvoltării durabile.
Școlile din România care nu îndeplinesc toate criteriile asociate unei ,,Școli verzi”, pot deveni școli sustenabile prin investiții în anumite elemente de infrastructură școlară sustenabilă (eficiență energetică superioară prin izolare termică, sisteme de generare energie din surse regenerabile, planificarea spațiului verde, colectarea și predarea selectivă a deșeurilor etc.). – Detalii aici despre prima școală verde din România.
Complementar măsurilor legate de infrastructură, „Școlile verzi” vor implementa măsuri și atinge ținte legate de:
- un curriculum responsabil față de mediu și climă, care înglobează conținuturi despre și pentru mediu, integrate într-o manieră transversală, în toți anii de studiu. Școlile verzi din rețeaua-pilot vor dezvolta o formulă modernă de educație responsabilă față de mediu, ușor de diseminat la nivel național și de susținut pe termen lung, formulă ce va contribui la definirea rolului strategic al școlii în trecerea de la egosistem la ecosistem.
- o pedagogie care are drept valoare fundamentală responsabilitatea față de mediul înconjurător:
- fiecare școală va avea un centru de mentorat pentru profesori;
- profesorii școlilor-pilot participă constant la activități de formare continuă în domeniul pedagogiei responsabile față de mediu;
- norma profesorilor va include activități de predare, de cercetare/dezvoltare de materiale didactice și de mentorat.
Implicațiile bugetare și sursele de finanțare
În Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 sunt enumerate cateva surse de finantare, urmând ca implicațiile bugetare estimative sa fie incluse în Planul de Acțiune.
Prin PNRR, în perioada 2021-2027, se prevede finanțarea școlilor „verzi”, a transportului școlar sustenabil și finanțarea unor clădiri școlare privind eficiența energetică.
Pentru infrastructura de învățare se poate apela la surse precum Fondul pentru Mediu (administrat de Administrația Fondului pentru Mediu, AFM). Din aceeași sursă pot fi sprijinite direct programe educaționale și de conștientizare cu privire la protecția mediului și schimbările climatice, precum și dotarea elevilor cu echipament IT eficient energetic.
Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) poate finanța programe de pregătire a cadrelor didactice pe tematica schimbări climatice și mediu.
Dincolo de aceste surse de finanțare, autoritățile locale sunt încurajate să dedice finanțare locală infrastructurii de colectare separată a deșeurilor pentru școli și reducerii amprentei de carbon a școlilor. ONG-urile pot accesa finanțare pentru programe educaționale din surse UE sau granturi SEE și Norvegiene, mai scrie în document.
DOCUMENT Descarcă Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030:
Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.