LISTA Disciplinelor legate de mediu din învățământul preuniversitar – proiect Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030

4.285 de vizualizări
Foto: © Kiriill Ryzhov | Dreamstime.com
Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030 conține lista disciplinelor cu implicații pentru educația pentru mediu din învățământul preuniversitar, dar și cunoștințele, abilitățile și comportamentele pe care ar trebui să le dobândească elevii, potrivit documentului pus în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 29 decembrie 2022.

Disciplinele din trunchiul comun și cele din curriculumul la decizia școlii cu implicații pentru educația pentru mediu și schimbări climatice din învățământul preuniversitar:

Învăţământ preşcolar 

Disciplină opțională: „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.

Învățământ primar 

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografia (clasa a IV-a) – cu activități de învățare: dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății; înțelegerea necesității protecției mediului de viață; participarea la activități de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului.
  • Educație civică (clasele a III-a și a IV-a) – cu activități de învățare: participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale; implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic; participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat).
  • Consiliere și dezvoltare personală (clasele I-a – a II-a) – conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială; aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.

Discipline din curriculumul la decizia școlii 

  • Creează-ți mediul – exemple de activități de învățare pentru clasele a III-a și a IV-a: organizarea unor activităţi ecologice; stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător; ilustrarea unor date importante din calendarul activităţilor ecologice; organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare pentru a face cunoscute efectele poluării în zonă; crearea şi interpretarea unor scenete, dramatizări, pe teme ecologice; colectarea selectivă a deşeurilor; realizarea unor machete şi a unor obiecte publicitare din deşeuri; organizarea unor concursuri.

Învățământ gimnazial

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografie (clasele a V-a – a VIII-a) – contribuie la identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultate ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural şi cele ale societăţii, precum şi ale interacţiunii globale om-natură (exemple de conținuturi: clasa a VI-a – efectele activităţilor umane asupra mediului şi calitatea vieţii; clasa a VII-a – identificarea unor probleme existente în mediul înconjurător, clasa a VIII-a – identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat).
  • Educație tehnologică și abilități practice – contribuie la crearea contextelor care favorizează formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs.
  • Cultură civică – respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi; toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite; încredere în sine şi în ceilalţi; disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare; asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti; gândire critică şi flexibilă; egalitate în faţa legii – respectarea legii; libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de conștiință; implicare civică în viaţa comunităţii; cetăţenie activă.
  • Educație socială – exemple de conținuturi:
  • clasa a V-a: drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora, exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu, dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educație, dreptul la joc și activități recreative, dreptul la protecție împotriva violenței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate și protecție socială, protecția mediului – condiție a vieții);
  • clasa a VII-a – activități: participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte referitoare la prevenirea și combaterea violenței, incluziunea socială și educațională, proiecte privind influențarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de protecția mediului înconjurător/protejarea patrimoniului cultural).
  • Consiliere și dezvoltare personală – contribuie la adoptarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate și față de mediul înconjurător, din perspectiva stării de bine prin adoptarea unui stil de viață sănătos și a managementului comportamentelor de risc.

Discipline din curriculum la decizia școlii 

  • Educație pentru sănătate (clasele I-a – a XII-a) – domeniul sănătatea mediului (pentru toate clasele).
  • Creează-ți mediul (clasele a V-a – a VII-a )

Activități: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc..

Conținuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile – surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor; Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor.

Învățământ liceal

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografie – clasa a IX-a (Geografie fizică) și clasa a XI-a (Probleme ale lumii contemporane), clasa a XII-a (Geografia României – Capitol climă: influențe, factori, elemente, evoluție).
  • Biologie (clasele IX – XII) – grija față de mediul înconjurător (competențe: protejarea și conservarea mediului; relația organism-mediu).

Învățământul liceal filieră tehnologică – discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog și protecția calității mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog, veterinar Etc.

Discipline din curriculum la decizia școlii:

* Educație pentru dezvoltare (OMECS nr. 3542/2016)

* Educație pentru democrație (OMECTS nr. 5817/2010)

* Activități extracurriculare și extrașcolare cuprinse în Calendarul Activităților Educative Naționale finanțate de Ministerul Educației (2017, 2018, 2019) – (pe site-ul www.edu.ro), exemplificări:

Concursul național de Proiecte de Mediu

Concursul național de ecologie și protecția mediului „Să iubim natura”

Concursul național de ecologie și protecția mediului „Un copil sănătos într-un mediu curat”

Programul național Școala Altfel – componenta Educație ecologică și protecție a mediului (OMENCȘ nr. 5034/2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului național Școala Altfel

Cunoștințe abilități și comportamente legate de schimbările climatice, viață terestră, viață acvatică și consum și producție responsabile

Schimbări climatice

Cunoștințe: 

  • Schimbările climatice, fenomen antropogenic care rezultă din emisiile crescute de gaze cu efect de seră (conform consensului științific stabilit la nivel ONU)
  • Activităţile umane – la nivel global, național, local și individual – care contribuie la modificarea climei
  • Consecințele ecologice, sociale, culturale și economice ale modificării climei la nivel local, național și global și cum pot acestea deveni factori catalizatori și de întărire a schimbărilor climatice
  • Strategii de prevenire, reducere și adaptare la diferite niveluri (de la global la individual) și în diferite contexte
  • Măsuri de siguranță în cazul unor fenomene meteo extreme și dezastre cauzate de schimbări climatice (furtuni violente, inundații, alunecări de teren etc.)
  • Forurile științifice care studiază schimbările climatice și întreprind negocierile internaționale

Abilități – Elevul este capabil să:

  • Utilizeze corect terminologia specifică schimbărilor climatice
  • Explice de ce schimbările climatice au impact deopotrivă global și local
  • Analizeze și explice dinamica ecosistemului și impactul de mediu, social, economic și etic al schimbărilor climatice, inclusiv asupra orizontului local
  • Înțeleagă contribuția personală la schimbările climatice care au loc la nivel mondial
  • Recunoască faptul că limitarea schimbărilor climatice la nivel global este o sarcină esențială a fiecăruia și că e nevoie să reevaluăm comportamentele noastre zilnice în acest sens
  • Îi încurajeze pe alții să se implice în limitarea schimbărilor climatice
  • Colaboreze cu alții și să dezvolte strategii agreate în comun pentru a limita efectele schimbărilor climatice

Comportamente: 

  • Adoptă soluții pentru reducerea impactului său și al familiei sale asupra schimbărilor climatice
  • Participă la acțiuni de sensibilizare a comunității pe tema schimbărilor climatice
  • Se implică în acțiuni civice și dezvoltă soluții pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra comunității și semenilor
  • Implementează planuri simple de acțiune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice
  • Înțelege/susține politici publice de protejare a climei
  • Susține activități economice prietenoase cu clima

Viață terestră

Cunoștințe:

  • Componentele mediului; ecosistemele locale și globale; biodiversitatea
  • Factorii destabilizatori ai mediului și amenințările asupra biodiversității
  • Rolul fundamental al naturii pentru viața umană, foloasele aduse de ecosistemele locale, inclusiv susținerea vieții, asigurarea hranei și efectul benefic asupra climei, serviciile culturale și serviciile ecosistemelor pentru reducerea riscului de dezastru
  • Impactul activităților umane asupra mediului, atât la nivel individual, cât și colectiv
  • Strategii de conservare/refacere a mediului natural (protejarea rezervațiilor naturale, refacerea habitatelor și solurile degradate, conectarea sustenabilă a coridoarelor de viață sălbatică)

Abilități – Elevul este capabil să:

  • Argumenteze contra practicilor distructive de mediu
  • Argumenteze în favoarea biodiversității
  • Se conecteze cu zonele sale locale naturale și să simtă responsabilitate faţă de floră și faună
  • Dezvolte o viziune a unei vieți în armonie cu natura

Comportamente: 

  • Acționează cu grijă și empatie față de plante și animale
  • Adoptă în viața de zi cu zi un comportament de protecție și conservare a mediului
  • Identifică, semnalează problemele de mediu din comunitate autorităților competente
  • Reacționează la comportamentele altor persoane fizice sau juridice care pun natura sau oamenii în pericol
  • Se implică în acțiuni de voluntariat pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri, crearea de spații verzi
  • Se implică activ în grupuri locale pentru conservarea vieții terestre în zona sa

Viață acvatică

Cunoștințe: 

  • Ecologia marină, ecosistemele, relaţiile prădător-pradă etc.
  • Acțiunea oamenilor în mediul marin. Rolul mării ca furnizor de hrană, locuri de muncă și de oportunități economice
  • Rolul oceanelor în moderarea climatului nostru
  • Pericolele pentru sistemele acvatice cum ar fi poluarea și pescuitul excesiv; fragilitatea relativă a multor ecosisteme oceanice
  • Oportunitățile folosirii sustenabile a resurselor marine vii

Abilități – Elevul este capabil să:

  • Susțină practicile sustenabile de pescuit
  • Prezinte impactul uman asupra oceanelor (pierderea biomasei, acidificarea, poluarea etc.) și valoarea oceanelor curate și sănătoase
  • Să arate opoziție față de grupuri care se angajează în producția și consumul nesustenabil ale produselor mediului acvatic

Comportamente: 

  • Nu desfășoară activități poluante ale râurilor, lacurilor și mărilor
  • Îi informează pe cei din jur despre impactul negativ asupra sănătății care derivă din poluarea apei, în special cu microplastice
  • Raportează autorităților acțiuni de poluare a apelor pe care le-a constatat
  • Participă la activități de ecologizare ale mediului acvatic
  • Este capabil să identifice, să acceseze și să cumpere organisme marine recoltate sustenabil
  • Este capabil să își contacteze reprezentanţii pentru a discuta despre poluarea apei și a sistemelor acvatice

Consum și producție responsabile

Cunoștințe:

  • Conexiunea dintre alegerea stilului de viață individual și dezvoltarea socială, economică și a mediului
  • Ciclul și modelele de producție și consum ale unui produs, interconexiunea dintre producție și consum (ofertă și cerere, substanțe toxice, emisii, producerea deșeurilor, sănătate, condiţii de muncă etc.)
  • Rolurile, drepturile și sarcinile diferiților actori în producție și consum (media și publicitate, întreprinderi, municipalități, legislație, consumatori etc.)
  • Tipurile, durata de viață, modurile de gestionare – selectare, colectare, reciclare ale deșeurilor
  • Strategii, practici de producție și consum sustenabil
  • Compromisuri legate de modificările sistemului necesare pentru realizarea consumului și producției sustenabile

Abilități Elevul e capabil să:

  • Facă diferenţa între nevoi și dorințe și să reflecteze la propriul comportament de consum, în contextul nevoilor lumii naturale, ale altor oameni și ale generațiilor viitoare
  • Creeze, dezvolte și promoveze stiluri de viață sustenabile
  • Se simtă responsabil pentru impactul de mediu și social al propriului comportament în calitate de consumator
  • Comunice nevoia practicilor sustenabile în producție și consum
  • Îi încurajeze pe alții să se angajeze în practici sustenabile de consum și producție

Comportamente:

  • Adoptă un stil de viață sustenabil. Elevul este capabil să planifice, să implementeze și să evalueze activităţile legate de consum folosind criteriile de sustenabilitate existente
  • Modelează orientările societății în consum și producție
  • Evaluează, participă și influențează procesele decizionale privind achizițiile din sectorul public și privat

Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 are patru direcții de acțiune:

  1. Implementarea unui Program educațional pentru climă și mediu;
  2. Soluții pentru resursele educaționale;
  3. Infrastructură pentru școli sustenabile;
  4. Resursă umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul.

Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt cele două instituții responsabile cu elaborarea Strategiei Naționale privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, până la data de 31 decembrie 2022, urmând a fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024, potrivit documentului.

Implicațiile bugetare și sursele de finanțare

În Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 sunt enumerate cateva surse de finantare, urmând ca implicațiile bugetare estimative sa fie incluse în Planul de Acțiune. 

Prin PNRR, în perioada 2021-2027, se prevede finanțarea școlilor „verzi”, a transportului școlar sustenabil și finanțarea unor clădiri școlare privind eficiența energetică.

Pentru infrastructura de învățare se poate apela la surse precum Fondul pentru Mediu (administrat de Administrația Fondului pentru Mediu, AFM). Din aceeași sursă pot fi sprijinite direct programe educaționale și de conștientizare cu privire la protecția mediului și schimbările climatice, precum și dotarea elevilor cu echipament IT eficient energetic.

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) poate finanța programe de pregătire a cadrelor didactice pe tematica schimbări climatice și mediu.

Dincolo de aceste surse de finanțare, autoritățile locale sunt încurajate să dedice finanțare locală infrastructurii de colectare separată a deșeurilor pentru școli și reducerii amprentei de carbon a școlilor. ONG-urile pot accesa finanțare pentru programe educaționale din surse UE sau granturi SEE și Norvegiene, mai scrie în documentul publicat de Ministerul Educației, în format .pdf atașat mai jos.

Citește și
OFICIAL Școlile pot aplica pentru statutul de „școală verde”. Care sunt comportamentele pe care trebuie să le dezvolte elevii unei „școli verzi”

3 comments
  1. E drăguț că școala postmodernă le dă celor mici teme atât de abstracte, încât le tratează cu maximum de indiferență. Pe treptele unei piramide a lui Maslow povestea cu clima e hăt, departe. Ei au alte probleme, cum ar fi părinții absenți, pe care-i văd doar seara, câteva minute, meditațiile obositoare, școala greoaie. Acestea sunt problemele lor, nu clima.

    1. Din pacate, clima este principalul pericol pentru viitorul omenirii, si se pare ca adultii au o problema in a intelege nuantele si seriozitatea problemei. De aceea este imperativ, pentru ca acesti copii sa aiba sansa la un viitor cat de cat uman, sa aiba parte de educatie de mediu de mici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul psihologilor școlari e prea mic / În pandemie stresul a crescut, dar autoritățile au acționat slab în acest domeniu – rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David

Numărul psihologilor din unitățile de învățământ este prea mic, raportat la necesități, apreciază rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, profesor de psihologie. Acesta a spus marți, citat de Agerpres,…
Vezi articolul

DOCUMENT Mai mulți istorici protestează față de „cenzura” prin care se limitează accesul liber și neîngrădit la Arhivele Naționale: „Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative” / „Reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale”

Mai mulți istorici semnează o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce…
Vezi articolul
vârsta de pensionare, cancelarie profesori

Ministerul Educației anunță că a deblocat plata salariilor din 30 de unități de învățământ special și de masă din București. Corpul de Control verifică Inspectoratul Școlar al Capitalei

Ministerul Educației transmite, joi, într-un comunicat de presă că a intervenit în vederea “soluționării problemei create la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului București” și “astăzi, 18 februarie 2021, au fost efectuate plățile…
Vezi articolul

Noul concept de Matematică fără raționament sau cum ratează Ministerul Educației să testeze competențele din programă la examenele naționale pe care le organizează – analiza profesorului Ovidiu Șontea

Subiectele de Matematică de la examenele naționale din ultimii 20 de ani ratează să testeze o parte din competențele prevăzute în programa pentru această disciplină după care profesorii predau și…
Vezi articolul