Elevii și profesorii care au dezvoltat coșul de gunoi cu inteligență artificială le dau șapte sfaturi colegilor pasionați de tehnologie și AI

AICitizens / Foto: ICDL

Un proiect pornit dintr-o observație simplă, faptul că reciclarea nu funcționează eficient nici măcar în școli, i-a inspirat pe mai mulți elevi de la Colegiul Național „Al. I. Cuza” din Focșani să construiască sistemul MK59, un coș inteligent care sortează automat deșeurile folosind inteligența artificială, cu care au câștigat premiul I la concursul național 3DUTECH 2025. Experiența i-a convins că tehnologia nu este rezervată doar celor foarte avansați. „Nimeni nu începe știind totul. De cele mai multe ori, diferența nu este talentul, ci perseverența”, au declarat elevii, într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Elevii din echipa AICitizens, Raul Ștefan Bușilă, Petru Lovin și Emanuel Săcăluș și mentorii lor, profesoarele Gabriela Obodariu și Claudia Antonescu, au povestit în interviul pentru Edupedu.ro cum au construit sistemul MK59, cum funcționează sistemul AI care recunoaște și sortează automat deșeurile, dar și ce au învățat din procesul de testare, greșeli și încercări repetate și ce sfaturi au pentru elevii care cred că tehnologia sau inteligența artificială sunt prea dificile pentru ei.

AICitizens / Foto: ICDL
7 sfaturi pentru elevii care vor să participe la concursuri de tehnologie și AI

1. Nu trebuie să știi totul de la început

Tehnologia și inteligența artificială nu sunt lucruri „prea dificile”, ci lucruri noi, care pot părea complicate la început. Nimeni nu începe știind totul.” –  Raul Ștefan Bușilă

2. Perseverența face diferența

De cele mai multe ori, diferența nu este talentul, ci perseverența. Tehnologia nu este doar pentru „cei foarte buni”, ci pentru oricine este dispus să încerce.” – Raul Ștefan Bușilă

3. Nu te teme de greșeli

Am făcut și greșeli pe parcurs, dar fiecare dintre ele a venit cu câte o lecție. Practic, a fost o experiență de învățare continuă.” – Emanuel Săcăluș

4. Gândește proiectele ca soluții reale pentru comunitate

MK59 schimbă această abordare, deoarece nu se bazează pe utilizator, ci pe tehnologie. Folosind un model de inteligență artificială antrenat, sistemul poate detecta automat tipul de deșeu și îl poate clasifica. Practic, procesul de sortare devine automat, mult mai precis și independent.” – Petru Lovin

5. Lucrează în echipă cu oameni care sunt pasionați de ceea ce fac

Ceea ce ne-a unit pe toți a fost pasiunea, chiar dacă fiecare dintre noi a pornit de la interese diferite.” – Emanuel Săcăluș

6. Proiectele îi ajută pe elevi să descopere ce pot face

Proiectele tehnologice implică multă creativitate și inovație. Nu doar că îi ajută să aplice ce învață la diverse obiecte, dar le stimulează curiozitatea și dorința de a face mai mult.” – Gabriela Obodariu, profesoară

7. Important este procesul, nu doar premiul

Beneficiile oricărei competiții sunt participarea, pregătirea și drumul până acolo, nu doar podiumul în sine.” – Claudia Antonescu, profesoară

AICitizens / Foto: ICDL
Interviu cu trei elevi din echipa AICitizens

Reporter: Cum v-a venit ideea proiectului MK59 și ce problemă reală ați vrut să rezolvați prin sistemul inteligent de sortare a deșeurilor?

Raul Ștefan Bușilă: Proiectul MK59 a pornit de la tema sezonului Into The Deep din cadrul competiției FIRST Tech Challenge, care a fost axată pe ecologizare. Combinând această temă cu interesul meu pentru programare și inteligență artificială, am vrut să dezvolt o soluție practică, cu impact real. 

Analizând mediul din școala mea, am observat că procesul de reciclare nu este eficient, așa mi-am dat seama că aș putea ajuta, că aș putea contribui direct la educarea în ceea ce privește reciclarea. Așa a apărut ideea unui coș de reciclare cu sortare inteligentă, făcând reciclarea mai accesibilă și mai eficientă în instituții precum școlile.

Raul – AICitizens / Foto: ICDL

Reporter: Cum funcționează, pe înțelesul tuturor, tehnologia AI din spatele sistemului?

Raul Ștefan Bușilă: Pentru a recunoaște corect tipurile de deșeuri, am folosit un model de inteligență artificială pe care l-am antrenat chiar eu. Mai simplu spus, l-am „învățat” să facă diferența între obiecte, arătându-i multe imagini cu deșeuri deja etichetate. Pe baza acestor exemple, modelul învață să recunoască tipare precum culoarea, forma sau textura unui obiect. Astfel, atunci când vede un nou deșeu, poate să îl identifice și să decidă în ce categorie se încadrează, cu o precizie cât mai mare.

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare tehnică sau de echipă pe parcursul dezvoltării proiectului și cum ați depășit-o?

Emanuel Săcăluș: Cea mai mare provocare tehnică nu a fost, surprinzător, partea de inteligență artificială, ci construcția efectivă a coșului. Am trecut prin mai multe prototipuri, iar procesul de manufacturare a fost unul de tip trial-and-error. 

Fiind realizat din plexiglas, a trebuit să cumpărăm și să tăiem plăcile de mai multe ori, ajustând constant designul pentru a ajunge la o variantă funcțională. 

Am făcut și greșeli pe parcurs, dar fiecare dintre ele a venit cu câte o lecție. Practic, a fost o experiență de învățare continuă, iar dacă ar fi să construim o a doua versiune, cu siguranță experiența MK59 ne-ar ajuta foarte mult

Reporter: Dacă MK59 ar fi implementat la scară largă, cum credeți că ar putea schimba modul în care comunitățile gestionează deșeurile?

Petru Lovin: La scară largă, MK59 ar putea elimina una dintre cele mai mari probleme ale reciclării: sortarea corectă a deșeurilor. 

În prezent, există multe campanii care încearcă să educe comunitățile în această direcție, însă procesul este lent și depinde foarte mult de comportamentul fiecărei persoane. MK59 schimbă această abordare, deoarece nu se bazează pe utilizator, ci pe tehnologie. 

Folosind un model de inteligență artificială antrenat, sistemul poate detecta automat tipul de deșeu și îl poate clasifica în funcție de material, formă sau culoare. Practic, procesul de sortare devine automat, mult mai precis și independent. 

Tehnologia vine în sprijinul comunităților, ușurând munca oamenilor și reducând efortul necesar pentru a recicla corect. Astfel, MK59 nu doar crește eficiența reciclării, ci contribuie la un sistem mai simplu și mai accesibil pentru toți.

Reporter: Ce v-a motivat personal să vă implicați în acest proiect și cum v-a influențat experiența parcursul educațional sau planurile de viitor?

Emanuel Săcăluș: Echipa care a dezvoltat MK59 este alcătuită din elevi de clasa a X-a și a XI-a, iar ceea ce ne-a unit pe toți a fost pasiunea, chiar dacă fiecare dintre noi a pornit de la interese diferite. 

De exemplu, pentru mine, motivația a venit din interesul pentru programare și dorința de a învăța mai mult, pentru Petru din pasiunea pentru mecanică, iar pentru Raul din interesul pentru inteligență artificială și dorința de a aborda provocări reale. Practic, deși am avut direcții diferite, am fost uniți de aceeași dorință de a construi ceva util.

Emanuel – AICitizens / Foto: ICDL

Reporter: Ce le-ați spune elevilor care cred că tehnologia sau inteligența artificială sunt prea dificile pentru ei?

Raul Ștefan Bușilă: Le-aș spune că tehnologia și inteligența artificială nu sunt lucruri „prea dificile”, ci lucruri noi, care pot părea complicate la început. Nimeni nu începe știind totul. Și noi, când am început să lucrăm la MK59, am învățat pas cu pas, din greșeli și multe întrebări. Important este să fii curios și să ai răbdare cu procesul. 

De cele mai multe ori, diferența nu este talentul, ci perseverența. Dacă începi cu pași mici, continui să înveți constant și să încerci să găsești răspunsurile la întrebări, lucrurile care par dificile la început devin, în timp, din ce în ce mai ușor de înțeles. Tehnologia nu este doar pentru „cei foarte buni”, ci pentru oricine este dispus să încerce. 

Această experiență a avut un impact important asupra parcursului meu educațional, deoarece mi-a oferit oportunitatea de a aplica în practică ceea ce învăț la școală, în special la informatică, și de a duce aceste cunoștințe la un nivel mai avansat. Experiența dezvoltării coșului MK59 ne-a determinat pe toți trei să luăm în considerare facultăți cu specific informatic

Interviu cu profesoarele Gabriela Obodariu și Claudia Antonescu, mentorii echipei AICitizens

Reporter: Cum schimbă proiectele tehnologice modul în care elevii privesc școala și învățarea?

Gabriela Obodariu: Proiectele tehnologice implică multă creativitate și inovație ceea ce folosește mult în formarea elevilor. Nu doar că îi ajută să aplice ce învață la diverse obiecte, dar le stimulează curiozitatea și dorința de a face mai mult. 

Elevii din echipa de robotică AICitizens care au participat la concursul 3DUTECH au investit foarte mult timp în etapa de cercetare, dar și de implementare a ideii lor și au încheiat convinși că trebuie să dezvolte ideea, să facă și mai bine. Ori asta mi se pare cel mai important pentru formarea lor.

Reporter: Ce le transmiteți elevilor care cred că „nu sunt suficient de buni” pentru a participa?

Claudia Antonescu: Una dintre lecțiile foarte importante de predat elevilor de orice nivel este bucuria parcursului unui proces, etapelor către o competiție, drumul și nu numai destinația. Astfel ne concentrăm să le demonstrăm că „nu sunt suficient de bun” nu există. Beneficiile oricărei competiții sunt participarea, pregătirea și nu podiumul în sine.

Reporter: De ce este important ca elevii să treacă de la consumatori de tehnologie la creatori de soluții?

Gabriela Obodariu: O să vă răspund cu un exemplu. Un membru al echipei de robotică ne povestea că și-a descoperit pasiunea pentru robotică din nevoia de a găsi soluții. Și totul a început cu demontarea, copil fiind, a unor obiecte prin casă, spre disperarea părinților. Dar și cu repararea lor apoi, spre ușurarea părinților. Acest copil a ajuns în liceu la echipa de robotică ce a ajuns campioană mondială.

Elevii trebuie să își dezvolte competente pe partea de rezolvare de probleme, găsire de soluțiii pentru a evolua. Și poate nu or să ajungă toți campioni mondiali, dar or să își dezvolte creativitatea, simțul practic și încrederea în ei înșiși

Reporter: De ce ar trebui ca școlile din România să încurajeze participarea la concursuri precum 3DUTECH?

Claudia Antonescu: Învățământul românesc suferă, și nu de puțin timp, de boala teoretizării excesive și a lipsei practicii. Concursul 3DUTECH este un prilej foarte bun de a-și pune la lucru creativitatea, simțul practic, găsirea unor soluții tehnice/inovative pentru viața de zi cu zi.

AICitizens / Foto: ICDL
Calendar Concurs național 3DUTECH 2026

Concursul Național 3DUTECH 2026 se desfășoară în perioada ianuarie – mai 2026 și este deschis tuturor elevilor și profesorilor din învățământul preuniversitar, indiferent de specializare, județ sau tipul școlii. Tema acestei ediții este „AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”.

Înscrierea este gratuită pentru echipe până pe 24 Aprilie, iar proiectele pot fi transmise până la 15 mai 2026 pe email contact@3dutech.ro.

În total se vor acorda trei premii în valoare cumulată de 1.500 de euro. Regulamentul complet al concursului, inclusiv Anexa Tema, poate fi consultat pewww.3dutech.ro, iar rezultatele vor fi anunțate pe site-ul oficial și pe pagina Facebook 3DUTECH.

3DUTECH 2026
Citește și:
INTERVIU Cea mai mare motivație pentru profesori este să vedem cum elevii trec de la idee la soluție. Nu printăm doar piese 3D, ci creștem viitorii inventatori de care comunitatea noastră are mare nevoie – Timea Kabai, profesor de informatică
Lansare Concurs Național 3DUTECH 2026: elevii și profesorii din preuniversitar sunt provocați să creeze soluții AI for Good – dispozitive inteligente care răspund unor probleme reale din comunitate (P)
LISTA celor 20 de licee care devin hub-uri de inteligența artificială: profesorii vor fi formați, iar elevii pot obține certificare internațională ICDL AI
Exit mobile version