Evaluarea psihosomatică pentru înscrierea la clasa pregătitoare 2019 – Cum se desfășoară evaluarea psihosomatică, ce trebuie să știe copiii și care sunt riscurile școlarizării înainte de vreme

Atelier de Filosofie pentru copii - Evaluarea psihosomatică

Atelier de Filosofie pentru copii - Evaluarea psihosomatică

Copiii care împlinesc 6 ani după 1 septembrie 2019 pot să urmeze clasa pregătitoare numai după ce trec printr-o evaluare psihosomatică. Durează 20 de minute, se realizează la grădinițele de stat pentru copiii înscriși acolo și la sediile Centrelor de resurse și asistență educațională în cazul celor care urmează o grădiniță privată. Ce anume verifică psihopedagogii care îi evaluează pe copii și ce înseamnă că un copil nu este pregătit să urmeze școala, a explicat pe larg pentru Edupedu.ro profesorul psihopedagog Aurelia Stănculescu, directorul Centrului din București care realizează această activitate. Irina Geabot, psihoterapeut, a punctat pentru Edupedu.ro elementele la care părintele trebuie să fie atent, înainte de a lua o decizie cu privire la școlarizarea copilului.
Aurelia Stanculescu / Foto: CMBRAE.ro

Evaluarea copiilor care sunt în grădinițele de stat se face chiar la grădiniță.Părinții trebuie să fie alături de copii în momentul în care se desfășoară această activitate. Trebuie să aibă copia certificatului de naștere, precum și documentul medical care atestă că fiul/fiica este apt pentru școală sau clinic sănătos”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul psihopedagog Aurelia Stănculescu, directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE).

Pentru copiii din gradinițele private, evaluarea se realizează la sediul CMBRAE, după ce părinții sună pentru a face programare în vederea evaluării. Programările pentru evaluarea psihosomatică la CMBRAE a copiilor din grădinițele particulare se pot realiza începând din 25 februarie, la următoarele numere de telefon: 031.805.50.40, 031.805.56.98 sau 021.23.23.011. “Părinții pot să sune la aceste numere între orele 9:00 și 16:00 și cineva răspunde la cele 3 telefoane. Se poate întâmpla ca mai mulți părinți să sune deodată, noi nu avem dispecerat, ci sunt profesorii cei care răspund la telefon”, a declarat Aurelia Stănculescu pentru Edupedu.ro.

Evaluarea durează 20 de minute. Părinții să vină relaxați, pentru că aici nu se dau examene, ci un coleg de-al nostru se împrietenește cu fiica sau fiul. Am primit telefoane de la părinți care ne-au întrebat dacă pot face pregătire pentru evaluarea psihosomatică. Evident că aici nu este vorba despre așa ceva”, a precizat pentru Edupedu.ro directorul CMBRAE.

Există un chestionar standard în funcție de care psihopedagogul evaluează copiii, “instrument pe care noi l-am validat pentru acest an școlar” și care respectă rigorile testelor standardizate, a declarat Aurelia Stănculescu.

Ce anume contează, în evaluarea psihosomatică?

Ne intersează dacă copilul are prerechizitele necesare unui parcurs școlar, deci dacă e pregătit pentru școlaritate. Contează partea socioafectivă, comportamentul cognitiv, compartamentul verbal, dar și cel motric. Noi avem 20 de itemi, deci 20 de întrebări. Dacă cel mic a răspuns la 15 întrebări, atunci a trecut testul. Dacă are mai puțini itemi rezolvați de 15, îi recomandăm să mai rămână puțin la grădi.

Evaluarea psihosomatică ne asigură să îi depistăm pe cei care sigur vor avea probleme de adaptare la școală. Nu putem prezice performanța lor școlară, dar putem anticipa capacitatea de adaptare la mediul școlar.

Având în vedere că acești copii sunt la vârsta de 5-6 ani, când achizițiile se fac în ritmuri alerte și cantitatea de informație pe care o procesează e foarte mare, e posibil ca un copil care acum, la începutul lui februarie, nu face cei 15 itemi, să îi facă în apropiere de începutul școlii. De aceea, noi nu îi descurajăm pe cei care acum nu iau testul și le spunem că pot să îl mai facă peste 6 luni. Deci ei se poate întoarce. Au fost foarte puține cazuri, până în 5, care au venit la reevaluare în august.

Pe de altă parte, de multe ori copilul e pregătit din punct de vedere cognitiv, are un comportament verbal în parametri vârstei, dar din punct de vedere socioafectiv nu este bine dezvoltat, lucru care îi va aduce probleme în adaptarea la un colectiv nou. Sunt achiziții esențiale.

Noi le dăm la final o recomandare. Fără recomandare, părintele nu îl poate înscrie la școală pe copil. Este condiție la înscriere”, a declarat pentru Edupedu.ro directorul CMBRAE.

Evaluarea psihosomatică: Ce înseamnă că un copil nu este pregătit să urmeze școala?

Nu e pregătit înseamnă că nu are achizițiile din cele 4 planuri: comportament verbal, cognitiv, motric, socioafectiv. Dacă nu are achizițiile minimale, riscă să nu se adapteze, nu își poate concentra atenția pe o sarcină dată, are probleme să creeze legături în contexte noi, dacă e foarte mic în greutate și înălțime va avea dificultăți în a-și duce ghiozdanul, dacă nu are autonomie (nu se îmbracă singur, de exemplu) va avea dificultăți și diferențele se remarcă imediat de către ceilalți copii.

Câtă vreme copilul nu știe în ce zi a săptămânii se află, atunci va avea o dificultate să se descurce și să înțeleagă orarul de la clasă. Sunt copii care la aproape 6 ani nu știu anotimpurile. E important ca niște achiziții de bază să existe: cifrele până la 10, literele alfabetului scrise cu majuscule să le identifice pe un suport vizual – pentru că va avea o clasă cu o literă și trebuie să știe să își găsească clasa pe culoar, altfel îi va fi dificil să se orienteze într-o școală cu multe clase.

Sunt copii care nu cunosc culorile la 6 ani. Această evaluare nu urmărește să introducă în clasa pregătitoare olimpici, ci copii pregătiți să parcurgă în parametri normali clasa pregătitoare”, a declarat Aurelia Stănculescu pentru Edupedu.ro.

Care sunt riscurile menținerii copilului în grădiniță, cu o altă grupă mai mică decât el?

Există riscul nestimulării suplimentare. În cazul copiilor care repetă ultima grupă făcută, e bine ca doamna educatoare să aibă în vedere că acest copil trebuie stimulat acolo unde nu a realizat itemii la test și să încerce să compenseze cu activități tocmai aceste lucruri pe care nu le are și să îl stimuleze suplimentar, pentru că vârsta îi permite.

Întotdeauna îi consiliem pe părinții acestor copii și le spunem că le dau copiilor încă un an de copilărie, ceea ce nu e deloc rău. Cu cât copilăria este mai bogată în amintiri, cu atât este mai bine și le spunem care sunt lucrurile pe care trebuie să insiste”, a explicat Aurelia Stănculescu pentru Edupedu.ro.

Directoarea CMBRAE a declarat pentru Edupedu.ro că ar considera necesar “ca instrumentele folosite de toatre CJRAE din țară și CMBRAE să fie avizate de Ministerul Educației, înainte de începerea acestei etape, pentru că la acest moment fiecare instituție își creează propriile instrumente”.

Noi avem șansa, ca directori de instituții, să discutăm între noi și să facem schimburi de informații astfel încât să aducem la un nivel comun evaluările, însă ele tot diferă. Noi milităm pentru un timp mai scurt de evaluare, un copil de 5 ani nu se poate concentra mult timp. Am aflat că alte CJRAE au stat 45 de minute în evaluare pe un copil, ceea ce îmi poate aduce erori. Copilul nu își poate mențina atenția atâta timp și e posibil ca el să nu rezolve întrebările, dar nu pentru că nu e pregătit pentru școală, ci pentru că a obosit”, a atras aceasta atenția.

Irina Geabot, psiholog psihoterapeut: Atâta timp cât copilul e încurajat să funcționeze în propriul ritm, cu atât mai solidă va fi învățarea lui, cu atât mai securizat se va simți și va face progrese în mod natural
Irina Geabot – psiholog psihoterapeut Terapia Funcționează

Irina Geabot, psiholog psihoterapeut, a declarat pentru Edupedu.ro că dezvoltarea emoțională și cognitivă în intervalul considerat normal statistic este condiția de bază pentru înscrierea la școală, însă “mai departe cred că trebuie privit copilul în sine și lumea din jurul lui”.

La ce trebuie să fie părinții atenți, înainte de a lua o decizie privind școlarizarea copilului:

De multe ori, ca părinți luăm decizii inspirate de propriile nevoi și tipare: nevoia de a păstra copilul mic încă puțin, că crește prea repede și simțim că ne fuge pământul de sub picioare; nevoia de a simți că al nostru copil e deștept și are performanțe, ceea ce ne liniștește propriile anxietăți legate de viitor“, a precizat Irina Geabot.

Aceasta a avertizat că “proiectăm asupra copiilor propriile noastre strategii de supraviețuire, cu senzația că ‘așa e normal să fie’. De exemplu, dacă noi muncim foarte mult și ne simțim bine numai când facem tot felul de lucruri, cât mai multe, probabil vom presupune automat că și copilul trebuie să facă cât mai multe, dar copilul nostru s-ar putea să aibă un ritm interior diferit. E ok să ne oprim puțin și să ținem seama de el, pentru că atâta timp cât copilul e încurajat să funcționeze în propriul ritm, cu atât mai solidă va fi învățarea lui, cu atât mai securizat se va simți și va face progrese în mod natural“.

Foto: Pexels.com

Citește și:

Exit mobile version