Unul dintre aspectele urmărite în cadrul inspecțiilor școlare din județul Dolj se referă la evidența participării profesorilor la cursuri și programe de formare continuă, potrivit unui document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Dolj. Este vorba despre graficul actualizat al inspecțiilor școlare, an școlar 2025-2026.
- Precizările referitoare la inspecțiile care se desfășoară în anul școlar 2025-2026 au fost transmise de Ministerul Educației către inspectoratele școlare. Este vorba despre adresa Ministerului Educației și Cercetării nr. 31097/19.09.2025. Documentul vizează inspecțiile pentru gradele didactice, definitivat, precum și inspecțiile la clasă pentru ocuparea posturilor în cadrul etapelor de mobilitate.
Un alt aspect vizat, conform documentului inspectoratului școlar, este evidența activităţilor metodice de la nivelul catedrelor/comisiilor metodice și a cercurilor pedagogice. Acestea vor viza, în special, modalitatile de dezvoltare a competenţelor de lectură şi matematică la toate disciplinele din planul-cadru, predarea diferenţiată, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor, modalităţile de dezvoltare a unor relații de încredere între cadrele didactice şi elevi, precum şi dezvoltarea coeziunii colectivelor de elevi şi a unui climat de susţinere a elevilor în clasă.
„5. Verificarea implementării activităților privind creșterea participării şi a promovabilității la examenele naționale:
– Asistențe la ore şi activităţi de consiliere pedagogică a cadrelor didactice de către director/director adjunct, responsabil comisie curriculum;
– Evidența activităţilor metodice de la nivelul catedrelor/comisiilor metodice și a cercurilor pedagogice, care vor viza, în special, modalitatile de dezvoltare a competenţelor de lectură şi matematică la toate disciplinele din planul-cadru, predarea diferenţiată, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor, modalităţile de dezvoltare a unor relații de incredere între cadrele didactice şi elevi, precum şi dezvoltarea coeziunii colectivelor de elevi şi a unui climat de susţinere a elevilor în clasă;
– Evidența participării cadrelor didactice la cursuri și programe de formare continuă în domeniul specialității și al didacticii disciplinei, inclusiv prin evaluarea competențelor elevilor, predarea diferențiată, organizarea activităţilor de educaţie remedială, strategii didactice și de managementul clasei eficiente în lucrul cu copiii din categorii dezavantajate social, cultural şi/sau economic;
– Activităţile programului „Învăţare remedială” pentru elevii din anii terminali, cu media sub 7 în anul scolar anterior, iar pentru elevii celorlalte clase cu media sub 6;
– activitățile de orientare în carieră organizate cu elevii, părinții, angajatorii locali;
– organizarea de activități de informare, susţinere şi consiliere a elevilor în parteneriat cu serviciile sociale, privind responsabilizarea continuării studiilor;
-campanii de informare a parinților/tutorilor elevilor de etnie romă cu privire la importanţa participării la examenele naționale;
-activitati de mentorat cu elevii din ani mai mari sau cu studenți pentru informarea, orientarea educaţională și vocațională;”, conform ISJ Dolj.
Documentul Inspectoratului Școlar Județean Dolj poate fi consultat mai jos:
Informații de context
Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.
Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.
Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic
„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.
- În septembrie 2024, Edupedu.ro a scris că inspecțiile făcute de inspectoratele școlare și evaluările ARACIP nu mai sunt prevăzute în regulamentul de funcționare al școlilor intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024.
Despre inspecțiile școlare
Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.
„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:
- Ministerul Educației și Cercetării;
- inspectoratele școlare.
După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.
- Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora.
- Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
- Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.
Tipurile de inspecție de specialitate sunt:
- inspecția de specialitate curentă;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
- orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.