Elevii care au intrat, azi, în clasa a VIII-a și care încep cursurile pe 7 septembrie nu știu la începutul anului școlar dacă vor da, în 2027, pe lângă Evaluarea Națională, și un al doilea examen, organizat chiar de liceul la care vor să intre, examen de care depinde până la jumătate din locurile disponibile. Deși trei partide parlamentare își anunțaseră, cu două-trei săptămâni înainte de startul școlii, soluții proprii, de la abrogare la amânare, Parlamentul ajunge la începutul anului fără o decizie, iar proiectul întors din plenul Senatului la Comisia de Învățământ, într-o formă pe care chiar președintele Comisiei de Învățământ din Senat, senatorul Ștefan Pălărie (USR), o descrie drept „stranie”, deopotrivă amână și elimină aceeași măsură. Comisia îl dezbate din nou miercuri, 2 septembrie, de la ora 11:00, cu votul final programat în aceeași zi, în plenul Senatului. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ștefan Pălărie a explicat ce conține proiectul, ce se poate întâmpla dacă ministrul Educației emite, între timp, ordinul de operaționalizare a concursului, și de ce crede că țara a ajuns, fără o decizie parlamentară limpede, exact în ziua în care noile prevederi legale intră în vigoare.
Ștefan Pălărie a declarat că, în acest moment, în atenția Comisiei de Învățământ din Senat se află un singur proiect legislativ, L470, pe care comisia îl va dezbate din nou miercuri, la ora 11:00, urmând ca sala exactă să fie stabilită separat, „pentru că dezbaterile probabil că incită foarte multă dorință de participare”. Comisia trebuie să opereze pe forma primită de la Camera Deputaților și să tragă o concluzie.
„Există o vorbă care spune că în viață lucrez cu marfa clientului. Ei bine, în mod straniu, marfa clientului este acest proiect de lege și de prorogare, și de abrogare a examenului de admitere paralel la liceu. Știu că sună ciudat și toți juriștii s-au scărpinat în cap, dar exact asta ne-a trimis Camera Deputaților să dezbatem în Senat: o lege care și amână, și elimină același lucru”, a declarat Pălărie.
Contradicția pe care o descrie senatorul confirmă, dintr-o perspectivă parlamentară, exact riscul juridic semnalat deja, într-o analiză separată, de avocatul Alexandru Bajdechi, citat de Edupedu.ro: Camera Deputaților a votat pe 24 august un text care elimină formal examenul separat, dar în același timp prelungește termenul de la articolul 248 alineatul (4) din Legea 198/2023, termen pe care se sprijină chiar ordinele de ministru deja emise, în 13-14 august, pentru metodologia Evaluării Naționale și a repartizării. Același text e acum în dezbaterea Senatului.
Ștefan Pălărie speră, totuși, ca dezbaterea de miercuri să confirme concluzia clară pe care o descrie drept aproape unanimă la ședința anterioară a comisiei: „Dacă lucrurile vor rămâne consonante cu ce s-a întâmplat miercurea trecută, adică vocile celor prezenți vor spune la unison, așa cum am mai făcut-o, «eliminați acest examen absurd, care devine un subiect de suspiciune de corupție, care extrage și mai mulți bani din buzunarul părinților, care forțează o denaturare a învățământului gratuit din România și o întărire a industriei de meditații», atunci cel mai probabil vom avea o lege de abrogare a acestui concurs, iar plenul Senatului se va pronunța în favoarea eliminării definitive a acestui proiect de tristă amintire, izvorât din România educată.”
Temerea privind ordinul de ministru: „un nou val de indignare va traversa România”
Întrebat ce se întâmplă dacă, între timp, ministrul Educației emite ordinul de operaționalizare a examenului, Pălărie a răspuns că un asemenea ordin e obligatoriu, pentru că legea în vigoare îl obligă pe ministru să emită normele de legislație secundară, adică să anunțe calendarul Evaluării Naționale și posibilitatea liceelor de a organiza concursul. Temerea lui ține însă de conținutul concret al ordinului: „Dacă nu sunt modificări substanțiale în sensul risipirii oricărei forme de suspiciune privitoare la corupție, atunci eu cred că un nou val de indignare va traversa România, arătând că, dintr-un motiv greu de imaginat și de înțeles, parlamentarii care puteau să ungă sau să alunge acest pericol nu au făcut-o, probabil din rațiuni foarte bizare.”
Senatorul a precizat că se referă la parlamentarii care au votat împotriva abrogării, „lucru pe care toți cei prezenți, repet, reprezentanți ai elevilor, reprezentanți ai părinților, reprezentanți ai ONG-urilor de profil care lucrează cu copiii din medii defavorizate, l-au cerut: eliminarea acestei aberații”. El spune că, până „în ceasul al 12-lea”, crede că legea ieșită din comisie va fi una de eliminare a mecanismului, votată apoi și de plenul Senatului, situație în care ministrul ar fi obligat să rescrie, în termen de 30 de zile, ordinul emis între timp.
Ministrul Mihai Dimian a anunțat deja, pe 31 august, pe Facebook, garanții suplimentare pentru concurs (camere de supraveghere audio-video, secretizarea și securizarea lucrărilor scrise, evaluare digitalizată prin aplicația folosită la examenele naționale, reguli de prevenire a conflictelor de interese), lucruri pe care Edupedu.ro le semnalase ca lipsind din proiectul inițial de metodologie. Rămâne de văzut dacă aceste garanții, anunțate public, vor fi și incluse efectiv în ordinul de ministru la care se referă Pălărie, sau dacă situația va fi depășită de o eventuală abrogare votată în Senat.
Dincolo de abrogare sau amânare: „e nevoie să rescriem Evaluarea Națională”
Independent de soarta examenului separat, Pălărie a insistat asupra unei teme pe care spune că și-o asumă ca președinte de comisie, indiferent dacă proiectul din Senat va fi de abrogare sau de amânare: reconstrucția Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, „aproape unanim” susținută, spune el, de membrii comisiei și de specialiști. „Evaluarea Națională la clasa a VIII-a nu poate să rămână așa cum este, redusă doar la o probă de română și la o probă de matematică. Acest lucru nu este aliniat cu pretențiile noastre de a fi în clasamentele PISA cu rezultate mai bune: e greu de așteptat ca, pe o evaluare care n-are nicio legătură cu PISA, să obții totuși performanțe crescute la testele PISA”, a spus senatorul.
El a adăugat un al doilea argument, legat direct de miza inițială a examenului separat: dacă evaluarea națională rămâne neschimbată, rămâne nerezolvată și problema potrivirii dintre profilul și competențele elevului și profilul de învățământ ales. Pălărie s-a declarat dispus, „în calitate de președinte al comisiei de învățământ”, să dedice „săptămâni, luni de zile, dacă e nevoie”, unei comisii de lucru interpartinice, împreună cu Ministerul Educației, pentru cea mai bună formă a unei Evaluări Naționale modificate, „fără să înmulțim în mod absurd numărul de examene și fără să creștem complexitatea evaluării și a stresului prin care trec elevii”. Precizarea lui e valabilă, spune el, chiar și în scenariul în care alți parlamentari impun, prin „matematica parlamentară”, varianta prorogării, deși consideră că prorogarea „pare greu de aplicat”, din moment ce noile prevederi legale au intrat deja în vigoare o dată cu 1 septembrie.
Cum s-a ajuns aici: „o problemă de vanitate politică”
Întrebat cum s-a ajuns la un proiect de lege care amână și anulează, în același timp, examenul, după ce în urmă cu două-trei săptămâni cele trei partide își anunțaseră public, separat, propriile proiecte, Pălărie a vorbit despre „o problemă de vanitate, de vanitate politică”. În relatarea lui, colegii de la PSD au vrut să-și treacă propriul proiect, deși existau și variantele altor colegi, iar tensiunea a escaladat în momentul în care s-a decis discreționar ce proiecte dintre cele trei intră pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și care sunt amânate. „În acel moment, când am văzut că este eliminată una dintre cele trei opțiuni pentru care avusesem un acord de tip gentleman’s agreement, să discutăm pe toate odată, noi nu am făcut altceva decât să spunem: dacă tot le discutăm pe toate trei, nu ne certăm pe care e proiectul vostru, hai să dezbatem și amendamentele de abrogare, versus doar de amânare a problemei.”
Despre ideea amânării în sine, Ștefan Pălărie a fost tranșant: „Mie, personal, mi se pare că a vota în favoarea amânării unei probleme cu încă patru ani, sau doi ani, sau oricâți ar fi, după ce tu, ca minister, ai avut trei ani de zile să clarifici cum anume se întâmplă ceva din lege, e mai degrabă un semn mai mare de slăbiciune și de disprețuire a opiniei publice, decât să elimini problema și să rescrii, pe curat, Evaluarea Națională de clasa a VIII-a. Mi se pare inadmisibil să lași un pericol să plutească iminent deasupra populației de elevi de gimnaziu și a părinților lor, doar ca să te pui pe tine, ca parlamentar sau ca ministru, la adăpost, și să-ți duci la bun sfârșit ceea ce, legal și legislativ, ai ca promisiune publică. Tocmai de aceea, eu, cât ține de mine, voi milita în continuare pentru abrogarea acestui concurs paralel de admitere.”
Întrebat de ce proiectul inițiat de USR, anunțat public în urmă cu două săptămâni, nu a mai ajuns în dezbatere și la vot decât sub formă de amendament, Pălărie a vorbit despre o „filtrare sau selecție” la nivelul ședinței de birou permanent, deși reprezentanții USR din biroul permanent propuseseră includerea proiectului pe ordinea de zi. A recunoscut că, până la acel moment, crezuse că nu există intenția de a bloca politic un proiect de lege sau altul, într-un subiect „atât de delicat”, care privește „destinul a sute de mii de elevi”: „Recunosc, asta pentru mine a fost o mare surpriză”, inclusiv, a admis el, din partea unor colegi. Motivul invocat oficial pentru care cele trei proiecte urmau să fie discutate împreună, în procedură de urgență, a fost apropierea începutului anului școlar, termen care, spune Pălărie, „așa cum ați titrat și dumneavoastră din analizele realizate, mai degrabă sperie părinții decât să îi liniștească”.
Reamintim, Camera Deputaților a adoptat pe 24 august, cu 14 voturi pentru și 13 împotrivă în comisie, inclusiv cu sprijinul PNL și AUR pentru amendamentul de abrogare susținut de USR, o formă a proiectului care elimină formal examenul separat, dar prelungește totodată termenul legal pe care se sprijină ordinele de ministru deja emise pentru Evaluarea Națională, ceea ce a fost descris, într-o analiză separată deja publicată în acest proiect, drept o sursă de vulnerabilitate juridică pentru repartizarea computerizată.
La Senat, Comisia de Învățământ a discutat proiectul pe 26 august, cu participarea reprezentanților elevilor, părinților și organizațiilor neguvernamentale, toți în favoarea eliminării examenului, dar ședința s-a încheiat fără un vot final.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, declarase în Parlament, pe 24 august, că regulile lipsă din metodologie, precum camerele de supraveghere sau anonimizarea lucrărilor, nu ar fi o chestiune a ministerului, afirmație analizată și nuanțată separat, pe baza textului Legii 198/2023, în acest proiect; pe 31 august, ministrul și-a schimbat public poziția și a anunțat, pe Facebook, exact garanțiile a căror lipsă fusese semnalată.
Examenul separat a intrat, oricum, în vigoare pe 1 septembrie, fără o decizie parlamentară finală, ministrul a precizat că a semnat deja, pentru acest an, ordinul de organizare a Evaluării Naționale potrivit legii vechi, ordin care nu apare în Monitorul Oficial la ora publicării acestui articol.
Redăm declarațiile integrale ale Senatorului USR Ștefan Pălărie pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Care este calendarul ce urmează să se întâmple cu privire la proiectele de lege de abrogare sau de amânare a examenului dublu de admitere la liceu?
Ștefan Pălărie: „În acest moment, în atenția comisiei de învățământ e Senat? Există un singur proiect legislativ. E vorba de L470, pe care îl va dezbate din nou la comisie, miercuri, ora 11:00 vom stabili sala, pentru că dezbaterile probabil că incită foarte multă dorință de participare în această comisie. Această inițiativă reîntoarsă va trebui să opereze pe ceea ce am primit de la Camera Deputaților și să tragă o concluzie. Există o vorbă care spune că în viață lucrez cu marfa clientului. Ei bine, în mod straniu, marfa clientului este acest proiect de lege și de prorogare și de abrogare a examenului de admitere paralel la liceu. Știu că sună ciudat și toți juriștii s-au scărpinat în cap, dar exact asta ne-a trimis Camera Deputaților să dezbatem în Senat o lege care și amână și elimină același lucru.
Dacă lucrurile vor rămâne consonante cu ce s-a întâmplat miercurea trecută, și anume vocile celor participanți vor spune la unison, așa cum am mai făcut-o, eliminați acest examen absurd care devine un subiect de suspiciune de corupție, care extrage și mai mulți bani din buzunarul părinților, care forțează o denaturare a învățământului gratuit din România și o întărire a industriei de meditații. Deci, dacă toți oamenii, senatorii prezenți vor înțelege că în momentul de față România cere eliminarea acestui experiment, atunci cel mai probabil vom avea o lege de abrogare a acestui concurs și plenul Senatului se va pronunța favoarea eliminării definitive a acestui proiect de tristă amintire izvorât din România educată.
Edupedu.ro: Dacă, între timp ministrul educației va emite ordinul de operaționalizare a acestui controversat examen de admitere la liceu, ce se va întâmpla?
Ștefan Pălărie: Ordin de ministru care va fi inițiat și care trebuie să fie dat pentru că legea în vigoare îl obligă pe ministru să emită aceste norme de legislație secundară. În mod normal, asta înseamnă că se va anunța un calendar de organizare atât a Evaluării Naționale, a probelor de Evaluare Națională, cât și de organizare a posibilității de organizare-concurs pentru unitățile de învățământ liceal care doresc să decidă acest lucru. Din nou, temerea mea este că, în funcție de cum e scris acest ordin de ministru, dacă nu sunt modificări substanțiale în sensul risipirii oricărei forme de suspiciune privitoare la corupție, atunci eu cred că un nou val de indignare va traversa România, arătând că, dintr-un motiv greu de imaginat și de neînțeles, parlamentarii care puteau să unge sau să alunge această pericol nu au făcut-o din probabil, rațiuni foarte bizare.
Și când spun asta mă refer la parlamentarii care au votat împotriva abrogării, lucru pe care toți cei prezenți, repet, reprezentanți elevi, reprezentanți părinți, reprezentanți ONG-uri de profil care lucrează cu copiii din medii defavorizate, toți au cerut eliminarea acestei aberații. Acum, eu cred că sau încă mai cred în ceasul al 12-lea că legea care va ieși de la comisia de învățământ va fi una spre eliminare a acestui mecanism. Ea va fi adoptată și prin votul plenului Senatului. Asta este, evident, speranța mea și odată cu acest vot, în mod evident ministrul va fi obligat să rescrie în termen de 30 de zile acest ordin de ministru ieșit, probabil care va ieși astăzi, dar nu e nicio problemă. În câteva, spuneam, în câteva zeci de zile, dacă abrogarea trece ceea ce eu îmi doresc, atunci copiii vor fi liniștiți. Părinții vor fi liniștiți și ne vom reîntâlni sau ne vom reîntoarce la procedura de admitere prin repartiție computerizată. Acum vreau să mai adaug un lucru, din dorința mea de a fi corect până la capăt, tot aproape unanim în rândul membrilor comisiei și al specialiștilor apare ideea că Evaluarea Națională la clasa a VIII-a nu poate să rămână așa cum este, redusă doar la o probă de Română și la o probă de Matematică. Acest lucru, pe de o parte, nu este aliniat cu toate pretențiile noastre de a fi în clasamentele PISA cu rezultate mai bune. E logic să te aștepți ca pe o evaluare care n-are nicio legătură cu PISA, tu totuși să obții și performanțe crescute în testele PSA. Și al doilea lucru ne dacă nu umblăm la evaluarea națională, ratăm într-adevăr o problemă spinoasă, și anume că e nevoie să existe o potrivire a profilului și competențelor elevului cu profilul de învățământ ales, de exemplu. Iar asta în calitate de președinte al comisiei de învățământ, va fi o temă pentru care sunt dispus să îmi dedic săptămâni, luni de zile, dacă e nevoie, pentru a crea o comisie de lucru interpartinică împreună cu Ministerul Educației și să lucrăm pentru cea mai bună formă a examenului de Evaluare Națională modificat, fără să înmulțim în mod absurd numărul de examene și fără să creștem complexitatea evaluării și a stresului prin care trec elevii.
Edupedu.ro: Ați spus că, dacă este nevoie. Cine va stabili dacă e nevoie? Cine trebuie să vă spună lucrul ăsta?
Păi, nu. Nu de necesitatea acestui lucru, de necesitatea reevaluării sau, mă rog, de reconstrucția examenului de evaluare națională toți membrii comisiei sunt convinși. Nu, n-am spus dacă va fi nevoie, ci spuneam că este obligatoriu, în opinia mea, să facem acest lucru, inclusiv dacă, din matematica parlamentară, alți parlamentari vor insista pentru prorogare. Deși în momentul de față prorogare par pare să fie greu de aplicat din moment ce intră în vigoare odată cu 1 septembrie noile prevederi legale. Dar chiar și dacă se va merge pe prorogare, în continuare rămâne necesară reconstrucția sistemului de evaluare clasa a VIII-a.
Edupedu.ro: Cum am ajuns să avem un proiect de lege care și amână și anulează examenul controversat de admitere la liceu, după ce acum 2-3 săptămâni partidele au propus trei proiecte de legi și declarațiile erau atât de clare și de vehemente încât părea limpede că până la începutul anului școlar, adică până ieri, această problemă va fi tranșată?
Ștefan Pălărie: Dacă mă întrebați pe mine, o să vă spun că am ajuns aici dintr-o problemă de vanitate, de vanitate politică. În opinia mea, am avut o ieșire publică a colegilor de la PSD care și-au dorit să-și treacă propriul proiect, mai degrabă, deși existau și alternative de la alți colegi. Cred că mecanismul care a declanșat, să-i spunem așa, discuții mult mai contondente, în loc să fie de cooperare și de găsirea unei soluții, a fost atunci când au fost hotărâte discreționar ce proiecte de lege din cele trei să fie puse pe ordinea de zi de la Camera Deputaților și care să nu fie puse, amânându-se de fapt dezbaterea lor.
În acel moment pot să vă spun limpede și clar că atunci când am văzut că pur și simplu este eliminată una dintre cele trei opțiuni pentru care avusesem un acord de tipul gentleman agreement să discutăm pe toate odată, atunci noi nu am făcut altceva decât să spunem Domnule, dacă tot le discutăm pe toate trei, nu ne duelăm că discutăm pe proiectul vostru, atunci hai să dezbatem și amendamentele de abrogare versus doar de amânare a unei probleme. Și revenind la amânarea problemei, vreau doar să mai adaugă un singur lucru. Mie, personal, mi se pare că a vota în favoarea amânării unei probleme cu încă 4 ani sau 2 ani sau oricâți ar fi, după ce tu, ca minister, ai avut 3 ani de zile să clarifici cum anume se întâmplă ceva din lege, deci, a amâna încă 4 ani de zile după ce 3 ani de zile nu ai finalizat o promisiune publică, pentru mine e mai degrabă e un semn mult mai mare de slăbiciune și de disprețuire a opiniei publice, decât să elimini asta și să scrii pe curat Evaluarea Națională de clasa a VIII-a așa cum spuneam. Mi se pare că este inadmisibil să lași un pericol care să plutească iminent deasupra populației de elevi de gimnaziu și a părinților lor, doar ca asta să te pună pe tine, ca parlamentar sau ca ministru, cu cu burta pe treabă, ca burta pe carte și să-ți duci la bun sfârșit ceea ce, legal și legislativ, ai ca promisiune publică. Tocmai de aceea, eu, cât ține de mine, voi milita în continuare pentru abrogarea acestui concurs paralel de admitere.
Edupedu.ro: De ce nu a mai ajuns proiectul de lege inițiat de USR în discuții și la vot decât ca amendament, după ce el a fost anunțat public în urmă cu 2 săptămâni?
Ștefan Pălărie: În opinia mea, a existat un fel de nu știu cum să-i spun de de filtrare sau de selecție la nivelul ședinței de birou permanent a căror a interior care să treacă. Dar reprezentanții USR în biroul permanent au propus acest intrarea acestui proiect de lege pe ordinea de zi. Nu știu detaliile, dar oricum, în momentul în care a fost oricum un pact, încă o dată o discuție de principiu între președinții celor două camere și între președinții de comisii de învățământ de la cele două camere, în opinia mea nu a mai existat ideea că cineva trage pe linie moartă un proiect de lege sau altul și că, în continuare, în frontierele politice chiar și din Parlament, era totuși vorba de un subiect atât de delicat și anume învățământul și destinul a sute de mii de elevi, cineva poate să joace pe chestiunea asta politic și nu principial. Eu recunosc, asta pentru mine a fost o mare surpriză.
Edupedu.ro: O surpriză inclusiv din partea colegilor dumneavoastră?
Ștefan Pălărie: Cu siguranță e posibil să fi fost o surpriză. Motivul pentru care, în loc să discutăm toate cele trei, toate cele trei erau propuse să fie discutate în ședință însă în procedură de urgență, pentru că toate erau variante alternative la proiectul care, mă rog, la problema simplă – începerea anului școlar care apropia termenul de intrare în vigoare a unei metodologic care, așa cum ați titrat și dumneavoastră din analizele realizate, mai degrabă sperie părinții decât să îi liniștească.”