În România nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, se simte o risipă de resurse umane și financiare și măsurile de reformă nu precizează cum vor fi alocate fondurile suplimentare, pe când bugetul educației, alocat anual, nu este aliniat la obiective strategice pe termen lung. Acestea sunt câteva dintre observațiile incluse într-un raport de diagnostic pe tema învățământului preuniversitar din România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și finanțat de Uniunea Europeană, despre schimbările din educația românească pe care ar urma să le producă reforma legislativă și fondurile PNRR – “cea mai amplă reformă a educației”, după cum spun autoritățile de la București. Edupedu.ro a consultat acest document în variantă de proiect și prezintă principalele idei.
- Proiectul raportului de diagnostic, “Consolidarea modelului de guvernare a învățământului preuniversitar în România”, a fost realizat de OCDE, potrivit informațiilor Edupedu.ro, în urma unei documentări extinse făcute direct în România, în luna februarie, prin discuții cu responsabilii de la toate nivelurile din sistem. Drept urmare, materialul reprezintă o “fotografie” a reformelor și schimbărilor propuse, raportate la situația actuală, așa cum se prezentau ele la începutul acestui an.
- OCDE, organizația internațională la care România dorește să adere, este cel mai bine cunoscută drept organizator al testărilor PISA, dar a realizat inclusiv propuneri de politici publice pentru educația din România, în anii premergători lansării raportului România Educată.
Documentul subliniază o serie de schimbări pozitive și puncte tari ale legii învățământului preuniversitar, în conformitate cu “viziunea expusă în proiectul ‘România Educată’”, dar și ale schimbărilor ce urmează să fie sprijinite cu bani din PNRR. Pe de altă parte, el notează și o serie de puncte slabe, iar acestea sunt legate în special de probleme de fond, de perspectiva punerii în aplicare a noii legislații și de lipsa unei coerențe strategice pe termen mediu și lung.
Astfel, documentul notează drept “măsuri-cheie” incluse în proiectul legii învățământului și în planurile de finanțare prin PNRR, măsuri prezentate încă din primele rânduri din sinteza proiectului de document: dezvoltarea evaluării școlilor și sprijinului pentru școli, creșterea finanțării pentru educație, revizuirea mecanismelor pentru sprijinirea școlilor din rural și din zone defavorizate, consolidarea carierei didactice.
- Însă același raport bifează la fiecare dintre aceste domenii “puncte slabe” care pun semne de întrebare privind capacitatea sistemului de a pune în aplicare schimbările dorite.
Raportul OCDE precizează că are drept obiectiv “identificarea un consens in ceea ce privește măsurile necesare pentru implementarea noilor reforme”, cu accent pe câteva domenii cheie. La solicitarea autorităților române, după cum se menționează în document, acestea sunt: reorganizarea evaluărilor școlare și a sprijinului pentru școli, creșterea resurselor financiare și umane, distribuirea eficientă a acestor resurse, mai multă transparență printr-un sistem solid de monitorizare.
Ce constată, între altele, raportul de diagnostic al învățământului preuniversitar din România?
Despre reforma ARACIIP ca principal evaluator extern al școlilor:
Pe de o parte, documentul notează, ca punct forte, că existența unei singure astfel de agenții naționale favorizează un proces de evaluare consecvent și independent. În același timp, sunt semnalate mai multe puncte slabe, care țin chiar de scopul acestei instituții:
- “Evaluările ARACIIP nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a școlilor”, “noul cadru de evaluare și noua metodologie prezintă o serie de lacune”, iar “reforma nu reduce numărul de evaluări externe și inspecții generale”.
Despre viitoarele direcții județene și sprijinul pentru școli:
La puncte forte, se menționează că reforma permite noilor direcții județene (actualele inspectorate) să se concentreze pe rolul de sprijin și oferă mai multă responsabilitate județelor. Pe de altă parte, la puncte slabe, iar sunt menționate probleme de fond:
- “nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor”,
- “reforma nu propune suficiente modalități de a mobiliza capacitățile locale”,
- nu există o aliniere a noilor roluri ale direcțiilor județene la resursele actuale – personal format și inspectorate organizate cu accent pe rol de control.
Cheltuielile pentru educație:
Raportul laudă atât angajamentul de creștere a cheltuielilor pentru educație, cât și atragerea de fonduri prin PNRR, arătând că acestea pot contribui pentru “a asigura o ofertă educațională adecvată” și pentru creșterea capacităților profesionale ale profesorilor.
În același timp, însă, “punctele slabe” iar merg spre probleme de fond, pe care reformele și creșterea finanțării nu par să le atingă:
- “nu este precizat modul în care fondurile suplimentare vor fi alocate”,
- “bugetul nu este aliniat la niște obiective strategice pe termen lung”, deoarece continuă să fie alocat anual.
Toate acestea, în contextul istoric în care “eforturile de reorganizare a rețelei școlare de până acum au eșuat”, iar birocrația din sistem se menține. Aceasta determină o risipă a resurselor financiare și umane, notează documentul citat.
Sprijinirea elevilor și școlilor din medii dezavantajate
La acest capitol, raportul citat apreciază că schimbările care vor veni pot reduce inegalitățile, iar noua lege stabilește obiective clare și ia măsuri organizaționale care pot fi de ajutor.
Și la acest capitol “punctele slabe” vizează, însă, probleme de fond în alocarea resurselor:
- “nu există o prioritizare clară a elevilor și școlilor care au nevoie de susținere și resurse suplimentare”,
- modalitățile de finanțare ar putea să fie insuficiente pentru a atrage mai mulți profesori bine pregătiți în unele zone.
- Mai mult, “schemele de susținere financiară pentru profesori și elevi nu vor duce la o creștere a calității și echității învățământului”, în condițiile n care bursele pun mai mult accent pe excelență decât pe nevoi, iar remunerarea pe merit a profesorilor nu se bazează pe măsuri obiective.
Sistem de monitorizare și creșterea transparenței
Despre crearea Sistemului Informațional de Management Educațional Integrat (SIMS, până acum SIIIR), raportul apreciază că modificările propuse au putențialul să îmbunătățească semnificativ sistemul de monitorizare și informare a educației.
Cum? E mai greu de răspuns, deoarece, arată raportul:
- “nu există încă o înțelegere comună asupra bazelor de date care vor fi integrate în SIMS”,
- “reforma nu abordează suficient lipsa datelor privind rezultatele elevilor”,
- planificarea strategică lipsește, ceea ce “riscă să pună în pericol sustenabilitatea pe termen lung a platformei”.
Cât despre monitorizarea și evaluarea reformelor, raportul arată că, în timp ce o metodologie în acest sens este descrisă clar, iar o serie de indicatori strategici au fost identificați, nu sunt stabilite clar responsabilitățile actorilor la nivel central și nu e clar nici cum vor fi prioritizate problemele-cheie.
Sumarul proiectului de raport OCDE:
Foto © Stevanovicigor | Dreamstime.com | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.