În România nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, se simte o risipă de resurse umane și financiare și măsurile de reformă nu precizează cum vor fi alocate fondurile suplimentare, pe când bugetul educației, alocat anual, nu este aliniat la obiective strategice pe termen lung. Acestea sunt câteva dintre observațiile incluse într-un raport de diagnostic pe tema învățământului preuniversitar din România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și finanțat de Uniunea Europeană, despre schimbările din educația românească pe care ar urma să le producă reforma legislativă și fondurile PNRR – “cea mai amplă reformă a educației”, după cum spun autoritățile de la București. Edupedu.ro a consultat acest document în variantă de proiect și prezintă principalele idei.
- Proiectul raportului de diagnostic, “Consolidarea modelului de guvernare a învățământului preuniversitar în România”, a fost realizat de OCDE, potrivit informațiilor Edupedu.ro, în urma unei documentări extinse făcute direct în România, în luna februarie, prin discuții cu responsabilii de la toate nivelurile din sistem. Drept urmare, materialul reprezintă o “fotografie” a reformelor și schimbărilor propuse, raportate la situația actuală, așa cum se prezentau ele la începutul acestui an.
- OCDE, organizația internațională la care România dorește să adere, este cel mai bine cunoscută drept organizator al testărilor PISA, dar a realizat inclusiv propuneri de politici publice pentru educația din România, în anii premergători lansării raportului România Educată.
Documentul subliniază o serie de schimbări pozitive și puncte tari ale legii învățământului preuniversitar, în conformitate cu “viziunea expusă în proiectul ‘România Educată’”, dar și ale schimbărilor ce urmează să fie sprijinite cu bani din PNRR. Pe de altă parte, el notează și o serie de puncte slabe, iar acestea sunt legate în special de probleme de fond, de perspectiva punerii în aplicare a noii legislații și de lipsa unei coerențe strategice pe termen mediu și lung.
Astfel, documentul notează drept “măsuri-cheie” incluse în proiectul legii învățământului și în planurile de finanțare prin PNRR, măsuri prezentate încă din primele rânduri din sinteza proiectului de document: dezvoltarea evaluării școlilor și sprijinului pentru școli, creșterea finanțării pentru educație, revizuirea mecanismelor pentru sprijinirea școlilor din rural și din zone defavorizate, consolidarea carierei didactice.
- Însă același raport bifează la fiecare dintre aceste domenii “puncte slabe” care pun semne de întrebare privind capacitatea sistemului de a pune în aplicare schimbările dorite.
Raportul OCDE precizează că are drept obiectiv “identificarea un consens in ceea ce privește măsurile necesare pentru implementarea noilor reforme”, cu accent pe câteva domenii cheie. La solicitarea autorităților române, după cum se menționează în document, acestea sunt: reorganizarea evaluărilor școlare și a sprijinului pentru școli, creșterea resurselor financiare și umane, distribuirea eficientă a acestor resurse, mai multă transparență printr-un sistem solid de monitorizare.
Ce constată, între altele, raportul de diagnostic al învățământului preuniversitar din România?
Despre reforma ARACIIP ca principal evaluator extern al școlilor:
Pe de o parte, documentul notează, ca punct forte, că existența unei singure astfel de agenții naționale favorizează un proces de evaluare consecvent și independent. În același timp, sunt semnalate mai multe puncte slabe, care țin chiar de scopul acestei instituții:
- “Evaluările ARACIIP nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a școlilor”, “noul cadru de evaluare și noua metodologie prezintă o serie de lacune”, iar “reforma nu reduce numărul de evaluări externe și inspecții generale”.
Despre viitoarele direcții județene și sprijinul pentru școli:
La puncte forte, se menționează că reforma permite noilor direcții județene (actualele inspectorate) să se concentreze pe rolul de sprijin și oferă mai multă responsabilitate județelor. Pe de altă parte, la puncte slabe, iar sunt menționate probleme de fond:
- “nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor”,
- “reforma nu propune suficiente modalități de a mobiliza capacitățile locale”,
- nu există o aliniere a noilor roluri ale direcțiilor județene la resursele actuale – personal format și inspectorate organizate cu accent pe rol de control.
Cheltuielile pentru educație:
Raportul laudă atât angajamentul de creștere a cheltuielilor pentru educație, cât și atragerea de fonduri prin PNRR, arătând că acestea pot contribui pentru “a asigura o ofertă educațională adecvată” și pentru creșterea capacităților profesionale ale profesorilor.
În același timp, însă, “punctele slabe” iar merg spre probleme de fond, pe care reformele și creșterea finanțării nu par să le atingă:
- “nu este precizat modul în care fondurile suplimentare vor fi alocate”,
- “bugetul nu este aliniat la niște obiective strategice pe termen lung”, deoarece continuă să fie alocat anual.
Toate acestea, în contextul istoric în care “eforturile de reorganizare a rețelei școlare de până acum au eșuat”, iar birocrația din sistem se menține. Aceasta determină o risipă a resurselor financiare și umane, notează documentul citat.
Sprijinirea elevilor și școlilor din medii dezavantajate
La acest capitol, raportul citat apreciază că schimbările care vor veni pot reduce inegalitățile, iar noua lege stabilește obiective clare și ia măsuri organizaționale care pot fi de ajutor.
Și la acest capitol “punctele slabe” vizează, însă, probleme de fond în alocarea resurselor:
- “nu există o prioritizare clară a elevilor și școlilor care au nevoie de susținere și resurse suplimentare”,
- modalitățile de finanțare ar putea să fie insuficiente pentru a atrage mai mulți profesori bine pregătiți în unele zone.
- Mai mult, “schemele de susținere financiară pentru profesori și elevi nu vor duce la o creștere a calității și echității învățământului”, în condițiile n care bursele pun mai mult accent pe excelență decât pe nevoi, iar remunerarea pe merit a profesorilor nu se bazează pe măsuri obiective.
Sistem de monitorizare și creșterea transparenței
Despre crearea Sistemului Informațional de Management Educațional Integrat (SIMS, până acum SIIIR), raportul apreciază că modificările propuse au putențialul să îmbunătățească semnificativ sistemul de monitorizare și informare a educației.
Cum? E mai greu de răspuns, deoarece, arată raportul:
- “nu există încă o înțelegere comună asupra bazelor de date care vor fi integrate în SIMS”,
- “reforma nu abordează suficient lipsa datelor privind rezultatele elevilor”,
- planificarea strategică lipsește, ceea ce “riscă să pună în pericol sustenabilitatea pe termen lung a platformei”.
Cât despre monitorizarea și evaluarea reformelor, raportul arată că, în timp ce o metodologie în acest sens este descrisă clar, iar o serie de indicatori strategici au fost identificați, nu sunt stabilite clar responsabilitățile actorilor la nivel central și nu e clar nici cum vor fi prioritizate problemele-cheie.
Sumarul proiectului de raport OCDE:
Foto © Stevanovicigor | Dreamstime.com | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Cristian Pantazi
C.I.
Ștefan Lefter
Doru Căstăian
Dacian Dolean
3 comments
Rezumatul de 16 pagini al Raportul de diagnostic “Consolidarea modelului de GUVERNANTA (nu de guvernare!!!!) a învățământului preuniversitar în România”, realizat de OCDE are evident menirea de-a semnala OBIECTIV, ARGUMENTAT dar si DIPLOMATIC decidentilor educatiei din Romania numeroasele si gravele deficiente de conceptie a ARACIIP – de construit pe “ruinele” ARACIP pe baza noii legi a invatamantului preuniversitar. Rezumatul raportului (publicat in engleza si oferit de EDUPEDU) poate fi considerat un model de concepere, redactare si tehnoredactare – prea rar vizibil in documentele oficiale romanesti – remarcabil prin logica organizarii, sistematizare, argumentatie, pertinenta/ relevanta, actualitate, claritate, concizie, etc. Asa ceva se obtine doar atunci cand autorii sunt preocupati prioritar de-a se face cat mai bine intelesi de destinatarii documentului si de-a le fi acestora utili la maximum (nu de (propria) publicitate, de justificarea legalitatii/ neputintei sau chiar de manipularea informationala a destinatarilor, etc. Altfel spus, OCDE ne ofera un document “orientat spre cerintele clientului” in timp ce in Romania avem mai mult experienta documentelor oficiale “orientate spre cerintele furnizorilor”… Mentionez ca, in 2017, OCDE a publicat un amplu studiu (271 pag.) privind evaluarea si examinarea in domeniul educatiei… Foarte putine din recomandarile de atunci au fost avute in vedere in redactarea actualului monstru legislativ (de peste 500 pagini) privind invatamantul preuniversitar si cel superior. Ca si in cazul Acquis-ului Comunitar, deviza “Tradutore – tradittore” se confirma si in cazul traducerii unor termeni din engleza in romana. Pe langa, de exemplu, termenul “guvernare” inadecvat ca traducere pentru “governance” (un concept greu de inteles si aplicat in Romania, unde “managementul” in administratia publica este inca tributar vechilor mentalitati, practici, probleme si solutii) un alt exemplu de inadecvare este si termenul “accountability” (tradus la noi “responsabilitate” ca si responsibility, liability, etc.) desi inseamna “responsabilitate pentru raportare”! Ca nu se doreste asa ceva sau ca juristii nostri iau in considerare doar responsabilitatea civila/ penala/ financiara/ materiala, etc. este cu totul altceva… In alte state si limbi exista si diferente notabile intre responsabilitatea morala si responsabilitate legala – situatie ignorata de unii conationali intrucat .. nu este prezenta in Codurile noastre civil si penal! De remarcat si ca in cele 16 pagini ale Rezumatului, autorii acestuia se feresc sa includa sintagma “asigurarea calitatii educatiei” (altfel decat in definirea acronimelor ARACIP si ARACIIP) nefiind deloc convinsi ca evaluarile externe (atat de discutate si criticate, pe drept, si in Raport) ar reprezenta asigurarea calitatii educatiei, asa cum sustin la noi, in mod ERONAT, dar de 18 ani, autorii si promotorii OUG 75-2005! Dar autorii Raportului OCDE ignora total modul in care a aparut ARACIP in 2005 si, mai ales, faptul ca ARACIP nici nu trebuia sa existe! Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16 (inainte de 2004), DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor trist celebrei OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN dar cu ifose stiintifice ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Culmea, acest model a fost decretat (in comunicari stiintifice publicate in engleza!) ca ar fi nici mai mult si nici mai putin decat ….modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei!…. Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” Comisiei Europene si Uniunii Europene de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 18 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA in mod credibil finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente !!!! … Noile legi ale invatamantului – ce vor fi promulgate ca atare la 04.07.2023 – vor prelungi aceasta situatie si vor accentua pierderile financiare, de timp si de credibilitate… Conform prevederilor noii legi, ARACIIP – urmasa ARACIP – va creste numarul de angajati permanenti de la 75 la 300 si va avea o retea de filiale judetene totalizand alti 200 angajati! Prevederi similare privesc si viitorul ARACIS… Deci pe de o parte ne vaitam ca nu avem bani in educatie si pe de alta parte cheltuim ineficient si chiar inutil sume tot mai importante pentru niste evaluari – denumite exotic-pompos dar mincinos asigurarea calitatii educatiei – ce nu au credibilitate, nu sunt eficiente si utile pentru imbunatatirea CALITATII SCOLILOR SI UNIVERSITATILOR deci pot lipsi !!!… Alternativa ar fi ca “noile” ARACIS si ARACIIP sa se denumeasca ARSACIS (Agentia Romana pentru Simularea Asigurarii Calitatii in invatamantul superior) si ARSACIIP (Agentia Romana pentru Simularea Asigurarii Calitatii si Inspectie in Invatamantul Preuniversitar) !!!…
Fac pariu ca dulapul si deca vor spune ca toate problemele semnalate de oecd sunt rezolvate de noua lege. Daca vor spune ceva.
Raportul asta al OECD e numai bun de citit la Ceremonia pe care dl prezident Iohannis o va organiza la Cotroceni in 4 Iulie, cand va promulga Legile Educatiei!!!
Sau, NU va sufla nici un cuvintel pe subiect nimeni, nici unul dintre cei care vor fi prezenti la Cotroceni?!
Eu asta cred: vor tacea TOTI chitic, nici unul nu va sufla un cuvintel despre Raportul asta al OECD!!!