Ce s-a decis la Summitul COP26 pentru încălzirea climatică. Rezultatele, modeste, după negocierile intense

105 vizualizări
Foto: © Rafael Henrique | Dreamstime.com
Liderii mondiali au ajuns la cel mai important pact privind schimbările climatice de la Acordul de la Paris 2015, în urma a două săptămâni de negocieri intense tensionate la Glasgow, transmite RFI, preluat de G4Media.ro. 197 de țări au semnat Glasgow Climate Pact, în pofida unor rezerve exprimate de mulți reprezentanți ai statelor participante. A fost păstrat obiectivul de menținere a creșterii temperaturii globale cu doar 1,5°C față de epoca preindustrială.

Context: Summit-ul de la Glasgow în Scoția s-a desfășurat între 31 octombrie și 12 noiembrie, sub președinția Marii Britanii. COP este acronimul de “Conference of Parts – Conferința Părților” și se desfășoară anual din 1995 sub egida ONU. Anul acesta a ajuns la ediția cu numărul 26.

  • Planeta se încălzește din cauza emisiilor de combustibili fosili. Evenimentele meteorologice extreme legate de schimbările climatice – inclusiv valuri de căldură, inundații și incendii de pădure – se intensifică. Ultimul deceniu a fost cel mai cald din istorie, iar guvernele sunt de acord că este nevoie de acțiuni colective urgente.

Astfel, prin pact li se cere statelor să își asume angajamente serioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, începând din 2022. Însă o formulare ambiguă – “circumstanțe naționale speciale” – poate lăsa la latitudinea fiecărui stat să nu respecte angajamentele.

Președintele COP26, ministrul Mediului din Marea Britanie, Alok Sharma, a încheiat discuțiile după ce aproape 200 de națiuni au ajuns în sfârșit la un consens cu privire la modul de a combate criza climatică, scrie G4Media.

Acordul a fost revizuit prin înlocuirea formulei „renunţare treptată” la cărbune cu expresia „reducere treptată” a consumului de cărbune, în urma unei propuneri din partea Indiei, informează Reuters, citată de Agerpres. Față de această propunere a Indiei, agreată de China, Elveția și Uniunea Europeană și-au exprimat nemulțumirea.

“Acordul este imperfect, dar dă dovadă de consens şi susţinere. Sper că putem părăsi această conferinţă uniţi în oferirea unui lucru semnificativ pentru oameni şi pentru planetă”, a declarat Alok Sharma, coordonatorul Conferinţei COP26, transmite cotidianul The Guardian.

Noutate: un acord SUA-China pe emisiile de metan și energia curată

Într-un anunț neașteptat, SUA și China s-au angajat să stimuleze cooperarea în domeniul climatic în următorul deceniu. S-a convenit o serie de aspecte, scrie BBC, inclusiv legate de emisiile de metan și de trecerea la energie cât mai curată:

În declarația comună se arată că ambele părți își vor „reaminti angajamentul ferm de a lucra împreună” pentru a atinge obiectivul de temperatură de 1,5oC stabilit în Acordul de la Paris din 2015. De ce contează? Fiind cei mai mari doi emițători de CO2 din lume, un acord între SUA și China este considerat esențial pentru a menține pragul de creștere a temperaturii de maximum 1,5oC.

COP26 / Foto: ec.europa.eu

China a fost anterior reticentă în legătură cu emisiile interne generate de arderea cărbunilor pe termen scurt, așa că această declarație este văzută ca o recunoaștere a necesității unei acțiuni urgente.

E însă destul? Organizațiile, inclusiv Greenpeace International, au salutat declarația comună. Cu toate acestea, directorul său executiv, Jennifer Morgan, a avertizat că oricum ambele țări trebuie să demonstreze un angajament mai mare pentru atingerea obiectivelor climatice, mai notează BBC.

Deciziile luate, asemănate cu “discrepanțele lumii în care trăim”

Rezultatele majore includ, astfel, după cum informează RFI:

  • Întărirea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 de îndată ce anul viitor, în 2022, vor avea loc alte discuții globale. “Menținerea pragului de 1,5oC” va fi un obiectiv cheie al acelor discuții.
  • Accelerarea reducerii treptate a cărbunelui neatenuat (fără capturarea CO2) și a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili.
  • Dublarea finanțării pentru națiunile în curs de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările climatice până în 2025. În 2009, țările bogate au promis 100 de miliarde de dolari pe an pentru a ajuta națiunile mai sărace până în 2020. Cu toate acestea, acest obiectiv încă nu a fost îndeplinit.
  • Intensificarea agendei dezbaterilor despre cum să fie finanțate pierderile și daunele pe care schimbările climatice le provoacă țărilor în curs de dezvoltare.
  • Convenirea în sfârșit a unor reguli privind piețele de compensare a emisiilor de carbon, pe care ultimele două COP le-au încercat și nu au reușit să le finalizeze.

Reprezentantul UE pentru climă la summit, Frans Timmermans, a numit-o o “decizie istorică”.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a numit rezultatul “un compromis care reflectă interesele, contradicțiile și starea voinței politice din lumea de astăzi”. “Este un pas important, dar nu este suficient. Este timpul să trecem în modul de urgență. Bătălia împotriva schimbărilor climatice este lupta vieților noastre și această luptă trebuie câștigată”, a mai spus el.

Alte obiective concrete (sursa)
  • Liderii din peste 100 de țări ale lumii, reprezentând aproximativ 85% din pădurile lumii, au promis că vor opri defrișările până în 2030.
  • De ce contează? Copacii pot absorbi cantități mari de dioxid de carbon (CO2) – unul dintre gazele cheie cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. Deci, oprirea defrișărilor este văzută ca o modalitate vitală de a aborda schimbările climatice.
  • E destul? Inițiativele anterioare similare nu au oprit defrișarea, dar aceasta este mai bine finanțată. Cu toate acestea, nu este clar cum va fi controlat sau monitorizat angajamentul. Iar Indonezia, unul dintre principalii semnatari, a declarat ulterior că planul este „nedrept”.
  • Aproximativ 450 de organizații financiare, care între ele circulă 130 de miliarde de dolari, au convenit să susțină tehnologia „curată”, cum ar fi energia regenerabilă, și să direcționeze finanțarea departe de industriile care consumă combustibili fosili.
  • De ce contează? Inițiativa este o încercare de a implica companiile private în atingerea obiectivelor net zero și de a le angaja să furnizeze finanțare pentru tehnologia ecologică.
  • E destul? Nu există încă o definiție stabilită cu privire la ceea ce sunt de fapt obiectivele net zero. De asemenea, unele organizații de mediu au spus că, fără un angajament mai mare de a pune capăt finanțării combustibililor fosili, această inițiativă ar putea reprezenta nimic altceva “decât un exercițiu de relații publice”.

Foto: © Rafael Henrique | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:
15 noiembrie 2021: Ursula von der Leyen, dezamăgită de țintele convenite la summit-ul climatic COP26
31 octombrie 2021: COP26: Ce este conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow și de ce este importantă?
26 octombrie 2021: Nou semnal de alarmă tras de ONU privind gazele cu efect de seră: Clima este într-un derapaj necontrolat
14 octombrie 2021: Importanța științei în abordarea schimbărilor climatice globale, dezbătută la evenimentul digital OneOceanScience, pe 25 octombrie 2021
3 octombrie 2021: Elevi din 20 de țări au ținut lecții la clasă despre schimbările climatice, într-o mișcare de conștientizare a schimbărilor din natură / Producția de dioxid de carbon s-ar putea reduce cu 19 gigatone în 30 de ani și dacă 16% din elevi ar avea acces la informație relevantă despre mediu
1 octombrie 2021: Activista suedeză Greta Thunberg a defilat alături de sute de tineri la Milano, pentru protejarea climei. Mesajele participanților: “Lumea se trezeşte şi schimbarea va veni, indiferent dacă vreţi sau nu acest lucru”, “Nu există o planetă B”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Rezultatele sondajului IRES despre Vaccinarea COVID-19 în România / Foto: IRES

Sondaj IRES: 46% dintre părinții elevilor de 12-18 ani susțin că sunt vaccinați împotriva COVID. 16% dintre elevi sunt imunizați, dar 70% dintre părinții copiilor nevaccinați vor școală în format fizic fără să-i vaccineze

70% dintre părinții copiilor care nu sunt vaccinați, cu vârste între 12 și 18 ani, din România, vor ca elevii să meargă fizic la școală, dar să nu îi vaccineze,…
Vezi articolul

Educația ca temă pentru candidații la alegerile parlamentare: investiții, greaua moștenire, promisiuni de reformă, “deschidem școlile!” / Studiu de caz: Publicitatea electorală pe Facebook

Educația, altădată absentă din discursul electoral, a fost una dintre temele majore ale campaniei pentru alegerile parlamentare din 2020, an în care pandemia a produs o criză majoră în învățământ.…
Vezi articolul

Școala politizată: Elevul fantomă din Gorj – cazul care scoate la lumină cataloage duble, registre matricole neștampilate sau elevi care trec clasa fără să se prezinte la ore, cu implicarea factorului politic și a inspectoratului școlar

Acuzații de abuzuri fizice și hărțuire sexuală de minore, existența unor cataloage duble, registre matricole neștampilate sau elevi care trec clasa fără să se prezinte la ore. Sunt doar câteva…
Vezi articolul