EXCLUSIV Mitul Matematicii grele din România – Profesor în SUA: Percepția că elevii români învață mai mult decât americanii este o prejudecată

Mitul Matematicii grele din România

Mitul Matematicii grele din România

Conținutul matematic, volumul de informații, nivelul cerințelor la clasă “sunt mai extinse și mai variate în SUA”, decât în România. Verdictul vine de la Manuela Prajea, profesoară de Matematică nominalizată în topul primilor 50 de profesori de excepție din lume, Global Teacher Prize. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Prajea a declarat că “realitatea este că în Statele Unite există mai mult conținut matematic decât în ​​România la aceeași vârstă”.

De anul acesta, Manuela Prajea nu mai predă la Colegiul Național „Traian” din Drobeta Turnu Severin, ci la un liceu din Carolina de Nord, SUA, unde a ajuns cu programul Participate.

Într-un interviu acordat pentru Edupedu.ro, Manuela Prajea a vorbit despre lecțiile pe care le predă copiilor de clasa a X-a din Statele Unite, despre diferențele majore dintre predarea românească și cea americană, dar și despre mitul “în România se face multă Matematică”.

În opinia mea, percepția că elevii români învață mai mult în matematică decât studenții americani este o prejudecată moștenită de pe timpul comunismului, această prejudecată avându-şi originea în ideologia comunistă al cărei scop era acela de a demonstra că educația comunistă este mai performantă decât educația capitalistă. Aș putea chiar să spun că atât conținutul matematic, cât și volumul, dar și nivelul cerințelor sunt mai extinse și mai variate în SUA”, a declarat Manuela Prajea, pentru Edupedu.ro.

Aceasta a explicat că “ideea că studenții din Vest învață la liceu ceea ce în România se studiază la gimnaziu a generat probabil prejudecata că studenții români învață mai multe matematică, ceea ce evident nu este adevărat pentru faptul că raționamentul este unul partizan”.

Realitatea este că în Statele Unite există mai mult conținut matematic decât în ​​România la aceeași vârstă. În România, provocările și limitările la care se învață matematica sunt adesea legate de cultura și tradiția învățării matematice, de practicile profesorilor, de culegerile de probleme existente pe piață și, adesea, de depășirea dificultăților vârstei și experiența matematică, iar acest lucru se întâmplă mai ales pentru studenții mai tineri, pentru studenții din clasele primare și chiar pentru gimnazii. Aceste fapte creează preconcepția că matematica se studiază la un nivel superior în România”, a explicat profesoara de Matematică.

Mitul matematicii grele – Manuela Prajea, despre ce anume le predă elevilor de clasa a X-a la liceul din Statele Unite:

Manuela Prajea a explicat, pentru Edupedu.ro, ce anume le predă elevilor de clasa a X-a la liceul din Statele Unite unde lucrează în prezent. “De exemplu, în clasa a X-a, semestrul I, am de predat șase capitole:

Voi detalia unul dintre capitole, și anume Transformări geometrice: traducere, reflecție, rotație, dilatare / contracție, izometrie, transformări rigide și non-rigide (sintetice și analitice) din punct de vedere algebric (funcție și expresie algebrică) și tranziția reciprocă între cele două forme”.

În România, în primul semestru al clasei a 10-a, se studiază mult mai puține concepte și noțiuni decât acestea”, a precizat aceasta.

Manuela Prajea a precizat că adaptarea la predarea în State “a fost foarte rapidă, eficientă și plăcută. Condițiile de activitate sunt extraordinare, sprijinul comunității școlare și al administrației este total, școala funcționează în conformitate cu reguli și politici elaborate și detaliate, ceea ce este extraordinar. Școala este o comunitate respectată și sigură, capabilă să-și gestioneze eficient resursele și să fie competitivă, indiferent de provocări”.

Întrebată câți elevi are o clasă, în școala în care predă, Manuela Prajea a declarat că “în acest an avem 18, 19 și, respectiv, 23 de elevi în clasa a 10-a de matematică. În plus, există un asistent de profesor lângă mine. Explicația directă, personalizată și individuală este preferată explicației frontale, în fața clasei”.

Instruirea directă, singura metodă de predare astăzi în școlile din românia, este depășită

În ceea ce privește posibilitatea ca tehnicile de predare/evaluare/organizare din SUA să fie aplicate la clasă și în România, profesoara a explicat următoarele:”Desigur, dacă ar depinde de mine, tot ceea ce am învățat aici ar putea fi implementat cu succes. Instruirea directă, singura metodă prin care matematica este predată în școli și licee din România, este o metodă eficientă de învățare, dar este depășită astăzi de faptul că elevii o consideră neatractivă și, prin urmare, nu are eficiența avută cu 30 de ani în urmă, când nu se inventase TV color și tehnologia nu schimbase cu desăvârșire modul în care privim lumea și ne petrecem tipul liber”.

“Instrucția directă alternată însă cu pedagogiile secolului XXI: implementarea tehnologiilor în sala de clasă, investigația, învățarea pe bază de cercetare, învățarea personalizată, abordarea inter/transdisciplinară, s.a.m.d. atunci când este cazul, ar putea aduce efecte vizibile în interesul elevilor pentru învățare”, a adăugat Prajea.

În condiții normale de activitate școlară, nu aș vedea impedimente majore. În unele situații, este posibil ca mentalitatea școlară să fie sub semnul prejudecăților menționate mai sus, și anume că educația românească este o educație bună, iar ceea ce vine din Occident este ineficient și, prin urmare, ar trebui respins”, susține aceasta.

Mitul matematicii grele – Diferențele fundamentale între școala românească și cea americană, din experiența de până acum:

Diferențele în materie de infrastructură, resurse financiare, resurse umane sunt semnificative și v-aş oferi un exemplu de la liceul meu, din punctul de vedere al administrației școlare: un director este ajutat de 5 asistenți director (SUA) și respectiv un director ajutat de un director adjunct la același volum de aproximativ o mie de elevi (Romania). În Statele Unite, însă, funcțiile și responsabilitățile sunt mult mai complexe atât pentru cadrele didactice, cât și pentru administrație și școală, deși există o mulțime de personal în general și o mulțime de personal specializat pe probleme specifice, în raport cu nivelul și volumul munca, aș putea spune că întreg personalul este necesar şi angrenat în procesul de învățământ, într-un mod greu de imaginat și de înțeles pentru cei care nu sunt parte a sistemului școlar american”.

La sfârșitul lunii noiembrie se fac trei luni ca profesor de liceu în Statele Unite. M-am adaptat extraordinar de repede, cu mare bucurie și entuziasm, și am avut parte, încă de la început, de respect, îndrumare, recunoștință și motivație. Mediul școlar este stimulativ, atractiv și favorabil dezvoltării profesionale și umane. Experiența de 3-5 ani din Statele Unite ca profesor internațional îmi va oferi o nouă perspectivă asupra educației generale și a predării matematice în special și aș dori să împărtășesc această experiență în România sau într-o altă țară din Europa. De asemenea, sunt fascinată de experiențele educaționale ca profesor în diferite sisteme de învățământ și, imediat după terminarea experienței programului curent şi revenirea în țară, mă voi gândi și la posibilitatea de a aplica în alte programe similare pe alte continente”, a declarat Manuela Prajea, pentru Edupedu.ro.

Cum sunt evaluați elevii, la liceul din SUA unde predă:

La nivelul PLC (Comunitatea Profesională de Învățare) se stabilesc la începutul semestrului procentele pentru fiecare tip de evaluare:
– Clasa / Temele: 20%
– Quizz 30%
– Test sumativ 50%

Activitatea din clasă/Tema pentru acasă: Evaluarea săptămânală include 3-4 evaluări în sala de clasă: caiete de lucru, activități ghidate, activități individuale sau de grup, teste online (de exemplu, platforma IXL), jocuri individuale sau de grup (de exemplu, Quizziz, Kahoot).
Quizz este un test săptămânal relativ scurt, de 20-30 de minute.

Testul sumativ este susținut la sfârșitul fiecărui capitol și este destul de voluminos, 25 de probleme sunt prezentate pe mai multe pagini și includ atât exerciții de aplicare directă a cunoștințelor și verificarea calculului matematic și abilități de raționament, cât și exerciții care implică componenta vizuală a noțiunilor de matematică și aplicabilitatea acestora în viața reală”, a explicat pentru Edupedu.ro Manuela Prajea.

Cum este organizat programul școlar:

Programul zilnic: Activitate de tip Homeroom (timp pentru organizarea internă, verificarea temelor şi a activităților academice, securitatea în școală și aspecte privind securitatea, în general) 35 de minute, 3 perioade de curs de câte 85 de minute și pauze de câte 5 minute, iar la final perioada de planificare a lecțiilor. Programul zilnic al elevilor: 8-15, programul profesorilor: 7:30-15:30”.

Lecția tradițională începe aici cu o activitate simplă şi atractivă de „încălzire” (10 minute, câteva întrebări / sarcini relativ accesibile pentru ca elevii să-şi actualizeze cunoștințele necesare pentru lecție şi, de asemenea, să identifice nivelul cunoștințelor studenților ce trebuie avut în vedere pentru trecerea la următoarea lecție), scurtă evaluare (10-20 minute, această evaluare este proiectată astfel încât elevul să se familiarizeze cu noul conținut care urmează să fie prezentat în lecție), mini-lecție (10-15 minute, concluzii, sinteză, lecție în sine), activitate individuală/de grup, independentă sau ghidată (30 de minute, pe caiete de lucru sau computer), feedback (5 minute). După caz, în funcție de dificultatea conținutului nou și de adoptarea celei mai eficiente strategii de învățare, activitatea de evaluare este ghidată de profesor, iar instruirea este în mare măsură directă”, a declarat pentru Edupedu.ro profesoara Manuela Prajea – despre mitul matematicii grele.

Informații de background

Manuela Prajea predă la un liceu din Statele Unite, în cadrul proiectului Organizaţiei Participate, care a anunțat săptămâna trecută că începe recrutările în România pentru o nouă ediție. Ediția din anul acesta este dedicată profesorilor de matematică, științe și limbi străine. Vezi aici detalii despre program

Exit mobile version