Peste 23% dintre elevii monitorizați de cabinetele medicale școlare din București au cel puțin o afecțiune cronică, iar cele mai îngrijorătoare creșteri sunt la tulburări neuropsihice, obezitate și probleme de vedere, potrivit Raportului privind bolile dispensarizate în cabinetele medicale școlare pentru anul școlar 2024-2025, realizat de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), bazat pe datele a peste 150.000 de copii și adolescenți din școlile de stat din Capitală, publicat pe 2 iulie.
Raportul arată o creștere puternică a cazurilor de ADHD, tulburări din spectrul autist și depresie, alături de majorarea cazurilor de obezitate și a problemelor de vedere în rândul elevilor.
Metodologie și protocol de cercetare epidemiologică
Raportul ASSMB analizează datele colectate din cele 489 de cabinete medicale școlare, deservite de 126 de medici și 551 de asistenți medicali, care au monitorizat în anul școlar 2024-2025 un eșantion reprezentativ de 150.602 copii și adolescenți din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din București.
Au fost înregistrate 35.098 de cazuri de boli cronice dispensarizate, mai multe decât în anul precedent, deși populația școlară aflată în evidență a scăzut.
Explozia afecțiunilor neuropsihice
Cea mai mare creștere este înregistrată în categoria bolilor neuropsihice. Prevalența acestora a crescut de la 3,23% la 4,88%, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 38% a numărului de cazuri.
Raportul indică 1.315 cazuri de ADHD, 1.112 cazuri de tulburări din spectrul autist, 1.295 de tulburări de vorbire și 161 de cazuri de depresie, aproape două treimi dintre acestea fiind diagnosticate la elevii de liceu.
Este „o criză silențioasă a sănătății mintale” care necesită un răspuns instituțional urgent, conform documentului.
Autorii raportului subliniază că, începând cu această ediție, au fost introduse în statistică și raportări distincte pentru anorexia nervoasă, tulburările emoționale și de comportament, autism, ADHD și tulburarea depresivă.
Obezitatea continuă să crească
Raportul identifică 3.367 de cazuri de obezitate neendocrină, iar bolile metabolice au crescut cu 22% față de anul anterior.
Proporția cazurilor crește odată cu vârsta, ajungând la peste 32% în rândul elevilor de liceu. ASSMB avertizează că sedentarismul și alimentația dezechilibrată contribuie decisiv la această evoluție, potrivit raportului.
Problemele de vedere afectează unul din 10 elevi
Bolile senzoriale rămân cele mai frecvente afecțiuni cronice. Deși numărul absolut de cazuri a scăzut ușor, prevalența lor a crescut la 9,03%, ceea ce înseamnă că aproape un elev din 10 are o afecțiune senzorială, în principal vicii de refracție și miopie. Raportul asociază această evoluție cu utilizarea intensivă a ecranelor și timpul redus petrecut în aer liber.
Alte evoluții evidențiate
Raportul mai arată:
- creșterea cu 24,2% a bolilor de sânge;
- creșterea cazurilor de tuberculoză, de la 9 la 13 în ultimii doi ani;
- majorarea cu 49% a cazurilor oncologice aflate în evidență;
- creșterea cu 11,2% a bolilor renale;
- hipertensiunea arterială este singura afecțiune care înregistrează o scădere constantă în ultimii trei ani.
Trei sferturi dintre bolile cronice sunt din trei categorii
Concluziile raportului arată că bolile senzoriale, neuropsihice și metabolice reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul patologiei cronice întâlnite în școlile bucureștene. Specialiștii consideră că acestea sunt puternic influențate de stilul de viață modern, timpul petrecut în fața ecranelor, sedentarismul, alimentația dezechilibrată și stresul și că pot fi reduse prin măsuri de prevenție și educație pentru sănătate.
Multe afecțiuni sunt probabil subdiagnosticate, deoarece prevalențele observate în cabinetele medicale școlare sunt de trei până la zece ori mai mici decât estimările internaționale pentru unele boli, precum ADHD, astmul sau hipertensiunea arterială, avertizează autorii raportului.
„Principalele constatări marcante ale raportului 2024–2025
1. Explozia bolilor neuropsihice – cel mai îngrijorător semnal
Creșterea de la 3,23% la 4,88% a prevalenței bolilor neuropsihice (aproximativ +37,7% în valori absolute, de la ~5.335 la 7.349 cazuri) constituie evoluția cea mai alarmantă a acestui raport.
Aceasta reflectă nu doar o creștere reală a tulburărilor de neurodezvoltare și a patologiei emoționale, ci și o îmbunătățire semnificativă a diagnosticării, în special pentru ADHD (1.315 cazuri), tulburări de spectru autist (1.112 cazuri) și tulburări de vorbire (1.295 cazuri). Tulburarea depresivă la adolescenți (161 cazuri, 64,6% la clasele IX–XII) semnalează o criză silențioasă a sănătății mintale care necesită răspuns instituțional urgent.
Prezenta statistică cuprinde 5 raportări noi adaugate:
– Anorexie nervoasă
– Tulburări emoționale și de comportament
– Tulburări spectru autist/autism infantil
– Tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD)
– Tulburare depresivă
2. Obezitatea – epidemia în desfășurare
Cu 3.367 cazuri de obezitate neendocrină și o creștere globală de 22% a bolilor metabolice, confirmă agravarea crizei nutriționale în rândul copiilor. Creșterea progresivă pe grupe de vârstă (de la 9,3% la grădinițe la 32,1% la clasele IX–XII) demonstrează efectul cumulativ al stilului de viață nesănătos. Coexistența obezității cu hipotrofia ponderală (702 cazuri) ilustrează „dubla povară nutrițională” descrisă de OMS.
3. Bolile senzoriale – prevalență record
Deși numărul absolut de cazuri a scăzut ușor (13.603 față de ~14.464), prevalența a crescut la 9,03% (de la 8,76%), ceea ce înseamnă că aproape 1 din 11 elevi are o patologie senzorială dispensarizată. Viciile de refracție (8,44%) continuă o tendință ascendentă alarmantă pe parcursul celor 3 ani (8,57% → 8,63% → 8,44% raportat la populații diferite, dar cu prevalență reală crescătoare). Tendința globală de „epidemie de miopie” se manifestă clar și în București.
4. Creșterea semnificativă a bolilor de sânge (+24,2%)
De la 512 la 636 cazuri, bolile hematologice înregistrează al doilea cel mai mare salt procentual. Anemiile hemolitice (251 cazuri) și leucemiile (59 cazuri) domină categoria, iar creșterea poate reflecta atât o intensificare a depistării, cât și faptul că tot mai mulți copii vindecați de cancere hematologice frecventează colectivitățile școlare.
5. Tendința continuă de creștere a TBC
De la 9 la 13 cazuri în doi ani, evoluția TBC se aliniază trendului european post-pandemic. Deși cifrele absolute sunt mici, tendința este îngrijorătoare în contextul incidenței ridicate a României (cea mai mare din UE) și subliniază rolul strategic al cabinetelor medicale școlare în detecția precoce.
6. Creșterea cu 49% a numărului cazurilor de bolilor oncologice luate în evidență
De la 51 la 76 cazuri, creșterea este semnificativă și reflectă probabil includerea în evidență a unui număr mai mare de supraviețuitori ai cancerelor copilăriei care frecventează școala, o consecință pozitivă a îmbunătățirii prognosticului oncologic.
7. HTA – singura afecțiune cu scădere continuă pe 3 ani
De la 170 (2022–2023) la 155 (2023–2024) și 145 (2024–2025), hipertensiunea arterială este singura patologie care înregistrează o tendință constant descendentă, posibil reflectând eficiența intervențiilor preventive și educaționale.
8. Bolile renale – ruptură de tendință
După o perioadă de stabilitate (396 → 393), creșterea la 437 cazuri (+11,2%) marchează o schimbare care necesită monitorizare, posibil legată de creșterea litiazei renale la adolescenți (deshidratare, alimentație hipersodată).
Ce aduce nou acest raport
Perspective noi în raportul 2024–2025:
1. Prevalența reală crește chiar dacă populația scade – raportul 2024–2025 evidențiază pentru prima dată explicit că reducerea numărului de elevi luați în evidență (de la 184.247 la 150.602 în 3 ani, -18,3%) nu se traduce printr-o reducere proporțională a bolilor, ci dimpotrivă, prevalența crește (de la ~20,5% la ~23,3%).
Primele semne ale „epidemiei de sănătate mintală” – creșterea accelerată a prevalenței neuropsihice marchează un punct de inflexiune care nu mai poate fi ignorat.
Convergența cu tendințele europene – datele ASSMB 2024–2025 confirmă alinierea la tendințele documentate la nivel UE: creșterea miopiei, obezității, tulburărilor neuropsihice, TBC post-pandemic și supraviețuire oncologică crescută.
Paradoxul nutrițional – coexistența obezității cu hipotrofia ponderală în aceeași populație evidențiază polarizarea socio-economică a determinanților de sănătate.
Subdiagnosticarea – provocarea persistentă – comparația cu datele internaționale relevă diferențe semnificative (ADHD: 0,87% vs 5–7% global; astm: 1,03% vs 9–10% media UE; HTA: 0,10% vs 4–5% global), indicând că cifrele dispensarizate reprezintă doar vârful aisbergului.
Concluzii principale
1. Prevalența bolilor dispensarizate crește, nu scade.
În ciuda reducerii populației școlare monitorizate (-8,8% față de anul precedent, -18,3% față de 2022–2023), numărul cazurilor dispensarizate a crescut cu 5,5% (35.098 vs 33.274), iar prevalența a urcat de la ~20,1% la ~23,3%. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 4 elevi luați în evidență de cabinetele medicale școlare a ASSMB are cel puțin o boală cronică dispensarizată – un nivel comparabil cu prevalența națională de 21,68% raportată de INSP pentru anul 2019–2020, dar în creștere față de aceasta.
2. Trei categorii domină peisajul epidemiologic. Bolile senzoriale (38,76%), neuropsihice (20,94%) și metabolice (15,33%) concentrează trei sferturi din totalul patologiei cronice. Aceste trei categorii sunt, totodată, cele mai strâns legate de stilul de viață modern (ecrane, sedentarism, alimentație dezechilibrată, stres) și cele mai susceptibile de a beneficia de intervenții preventive.
3. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților se deteriorează vizibil.
Creșterea prevalenței neuropsihice de la 3,23% la 4,88% constituie semnalul cel mai puternic al acestui raport. Tulburarea depresivă la adolescenți (64,6% din cazuri la clasele IX–XII), ADHD (1.315 cazuri), tulburările de spectru autist (1.112 cazuri) și tulburările de vorbire (1.295 cazuri) configurează o criză de sănătate mintală care depășește capacitatea actuală de răspuns a sistemului. Absența psihologilor școlari din majoritatea unităților de învățământ agravează această situație.
4. Obezitatea la copii continuă să crească alarmant.
Cu 2,24% din elevi diagnosticați cu obezitate neendocrină și o creștere de 22% a bolilor metabolice per ansamblu, tendința confirmă previziunile OMS și necesită intervenții structurale: reglementarea alimentației în școli, creșterea orelor de educație fizică, limitarea marketingului alimentar adresat copiilor și programe de educație nutrițională susținute.
5. Problemele de vedere afectează aproape 1 din 11 elevi.
Prevalența de 9,03% a bolilor senzoriale, dominată de viciile de refracție (8,44%), confirmă tendința globală de „epidemie de miopie” și impune implementarea urgentă a screeningurilor oftalmologice sistematice.
6. Subdiagnosticarea rămâne o provocare majoră.
Comparația cu datele internaționale relevă că prevalențele raportate în rețeaua de cabinete medicale școlare a ASSMB sunt de 3–10 ori mai mici decât estimările globale pentru mai multe categorii (ADHD, astm, HTA, boli autoimune), sugerând fie o subdiagnosticare reală, fie o neraportare a cazurilor monitorizate în afara rețelei de medicină școlară. Îmbunătățirea comunicării dintre medicii de familie, specialiști, părinți și cabinetele școlare este esențială.
7. Cabinetele medicale școlare și-au dovedit eficacitatea.
În ciuda provocărilor, absența focarelor de TBC în școli, tendința descendentă a HTA, creșterea diagnosticării precoce a tulburărilor de neurodezvoltare și menținerea monitorizării continue a copiilor cu boli cronice severe demonstrează valoarea indiscutabilă a rețelei de medicină școlară. Cele 489 de cabinete, deservite de 126 medici și 551 de asistenți medicali, constituie un pilon esențial al sistemului de sănătate publică din Municipiul București.
Concluzie finală
Raportul 2024–2025 confirmă o realitate cu multiple fațete: pe de o parte, o creștere a prevalenței bolilor cronice în rândul copiilor și adolescenților (în special neuropsihice, metabolice și senzoriale), iar pe de altă parte, o capacitate demonstrată a sistemului de medicină școlară de a depista, monitoriza și interveni.
Provocarea principală nu este doar medicală, ci și socială: stilul de viață modern, presiunea academică, utilizarea excesivă a tehnologiei și inegalitățile socio-economice conduc la deteriorarea sănătății tinerei generații.
Răspunsul eficient presupune o abordare multisectorială, care depășește limitele cabinetului medical și implică familia, școala, comunitatea și factorii de decizie politică.
Strategie pentru viitor
1. Investiții prioritare în screening-ul senzorial
• Dotarea cabinetelor medicale școlare cu echipamente pentru screening-ul vizual (optotipuri, autorefractometre portabile) acolo unde este cazul.
• Consolidarea și implementarea protocoalelor de depistare precoce a problemelor de vedere, cu accent pe ciclul gimnazial.
• Screening oftalmologic – intensificarea campaniilor în școli, cu accent pe depistarea precoce și informarea părinților privind importanța controalelor regulate.
• Continuarea campaniei de informare „Nu ignora semnele – Problemele de vedere se
tratează!”.
2. Sprijin pentru sănătatea mintală în școli
• Necesitatea prezenței psihologilor în școli pentru consiliere și suport emoțional al elevilor.
• Organizarea de cursuri de formare pentru cadrele medicale școlare privind gestionarea tulburărilor neuropsihice.
• Implementarea unui sistem de „navigator” pentru pacienții cu tulburări neuropsihice, facilitând accesul la servicii specializate.
• Crearea de protocoale de identificare precoce a depresiei și anxietății la adolescenți (chestionare validate, colaborare cu psihiatria infantilă).
• Dezvoltarea de programe de intervenție în ADHD și autism adaptate mediului școlar (colaborare cu psihopedagogi, logopezi, kinetoterapeuți).
3. Programe comprehensive de educație pentru sănătate
• Extinderea și diversificarea campaniilor de educație cu accent pe nutriție, activitate fizică, (incluzând exerciții pentru corectarea posturii), igienă, impactul stilului de viață asupra bolilor cronice și primul ajutor.
• Monitorizare longitudinală – urmărirea modificărilor prevalenței în timp pentru evaluarea impactului campaniilor.
4. Continuarea colaborării cu Colegiul Fizioterapeuților din București-Ilfov:
Instruirea asistenților medicali școlari în identificarea problemelor ortopedice și a viciilor de postură la copii și adolescenți;
Activități comune între medicii școlari din cadrul Rețelei de Medicină Școlară a ASSMB și specialiști fizioterapeuți din cadrul Colegiul Fizioterapeuților București-Ilfov;
Implementarea unui screening postural în cabinetele medicale școlare.
Scopul acestei colaborări are în prim plan elevul – sănătatea sa fizică, dezvoltarea armonioasă și educația timpurie pentru un stil de viață sănătos.”