O problemă semnalată de testele PISA este resimțită și în România, ca în mai toate țările unde s-a desfășurat evaluarea internațională din 2018: diferența dintre rezultatele fetelor și ale băieților la capitolul citire. Anume, că este mai probabil ca băieții să aibă rezultate mai slabe decât colegele lor. Pentru a răspunde acestei probleme, școlile și profesorii au câteva modalități de acțiune, de la reguli disciplinare la testare și la întărirea legăturilor dintre profesori și elevi, arată o nouă analiză a departamentului pentru educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
- În medie, la testele PISA 2018, fetele au înregistrat rezultate mai bune decât băieții la citire. Fenomenul s-a făcut simțit și în România, unde fetele au avut, în medie, un avantaj semnificativ statistic de 34 de puncte în fața băieților, la citire, domeniu în care elevii români au înregistrat în ansamblu 428 de puncte – considerabil mai puțin decât media de 487 la nivel OECD.
Analiștii OECD încearcă să identifice cauzele acestei situații și ce e de făcut, coroborând în acest sens rezultatele studiului PISA cu cele ale evaluării internaționale realizate în rândul profesorilor, TALIS. Ei ajung, astfel, la trei concluzii:
- Rezultatele băieților la capitolul citire par să fie influențate mai puternic, în sens negativ, de problemele disciplinare de la clasă, comparativ cu rezultatele fetelor.
- Rezultatele băieților înregistrează îmbunătățiri considerabile atunci când există legături pozitive mai puternice între profesori și elevi.
- Băieții tind să aibă rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decât ale fetelor în școlile cu o cultură mai puternică în cea ce privește testarea elevilor, pe de o parte, responsabilizarea și evaluarea profesorilor, pe de altă parte.
OECD arată că, în general, rezultatele PISA au fost influențate de inegalități mari între diverse categorii de elevi, din medii avantajate și dezavantajate. Dar notează că, surprinzător, rezultatele variază și în funcție de gen, indiferent de mediul socio-economic din care provin copiii. O astfel de diferență se face simțită la capitolul citire.
Analiza OECD arată că fetele și băieții sunt crescuți, adesea, în medii de familie și sociale diferite, din cauza stereotipurilor de gen. Aceasta face să apară interese, aspirații și atitudini diferite față de învățare, iar stereotipurile de gen continuă să existe și în clasă. Fenomenul poate să explice, parțial, de ce fetele și băieții au rezultate diferite: pe când fetele au o performanță mai bună în general la citire, băieții tind, în multe țări, să aibă rezultate mai bune la matematică.
Probleme de disciplină
În cazul relațiilor din clasă, astfel de diferențe se fac simțite și în cazul problemelor de disciplină: acestea tind să îi influențeze mai mult pe băieți, decât pe fete. Cu cât profesorii percep probleme disciplinare mai mari la clasă, conform evaluării TALIS, cu atât se fac simțite diferențe mai mari între fete și băieți, la citire, în școlile respective.
Analiza OECD speculează că, “probabil, băieții sunt mai afectați de deteriorarea condițiilor de învățare, deoarece ei sunt expuși unei presiuni mai mari din partea colegilor, decât fetele. În general, băieții par să fie mai puțin capabili decât fetele să își păstreze concentrarea asupra învățării, atunci când apar probleme de disciplină în școli”.
Speculații sunt avansate și în sens invers: “Se poate, de asemenea, ca cititul să fie mai atractiv pentru fete, dacă exercițiile profesorilor favorizează conștient sau inconștient abilitățile verbale și de comunicare, care se maturizează mai devreme în cazul fetelor, decât în cel al băieților.
Legăturile profesor-elev
Aceeași analiză arată că băieții tind să beneficieze mai mult decât fetele, de pe urma unor legături pozitive strânse cu profesorii. În școlile unde profesorii consideră că există relații strânse între cadrele didactice și elevi, disparitățile de gen, în privința rezultatelor la citire, sunt mai mici..
Aceasta sugerează, conform analizei citate, că la vârsta de 15 ani (a elevilor participanți la PISA), băieții au nevoie într-o măsură mai mare decât fetele ca profesorii să îi ajute să-și reglementeze propriul comportament și să se concentreze pe rezultatele de învățare.
Pentru îmbunătățirea relației profesor-elev e nevoie ca profesorii să petreacă mai mult timp împreună cu elevii în afara orelor obișnuite, în activități extracurriculare de exemplu.
Cultura testării și evaluării în școală
OECD mai arată, în analiza sa, că este mult mai probabil ca băieții să dea rezultate la fel de bune sau mai bune decât fetele, la citire, în școlile cu o cultură mai puternică a evaluării elevilor, dar și a responsabilizării și evaluării profesorilor. Cu cât sunt testați mai des elevii de către profesori, cu atât scade diferența dintre rezultatele băieților și ale fetelor la citire, in favoarea băieților. Acest lucru sugerează că băieții beneficiază mai mult de pe urma testării regulate, pentru a se putea concentra mai mult asupra activității școlare. Există, însă, și posibilitatea ca fetele să manifeste anxietate sporită din cauza testării frecvente.
Totodată, în școlile care acordă o atenție mai mare nevoii ca profesorii să se simtă responsabili pentru rezultatele elevilor, băieții au rezultate mai bune la citire. Același lucru este valabil în școlile unde profesorii sunt evaluați extern mai des. Printre posibile explicații: interesul crescut al profesorilor de a-i sprijini pe elevii cu rezultate mai slabe, categorie în care băieții sunt suprareprezentați la capitolul citire.