Imaginea pe care copiii preșcolari și-o formează în privința propriului viitor influențează felul cum ei își dezvoltă abilitățile, iar această imagine este influențată, la rândul ei, de factori externi precum stereotipurile de gen într-o măsură mult mai mare decât mediul socio-economic de unde provin. La această concluzie a ajuns un raport prezentat, săptămâna aceasta, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), bazat pe mai multe studii, inclusiv unul de anul trecut care, în premieră, analiza aspirațiile și bunăstarea copiilor la nivel internațional. Ce vor copiii? Ce îi interesează? Ce face să le întărească senzația de bunăstare, pentru ei și familiile lor? Dincolo de avuție, nivel cultural, mediu social, impactul diferențelor de gen se face, la vârsta de cinci ani, simțit foarte clar, arată raportul citat.
Raportul “Viitorul văzut la 5 ani: Aspirațiile influențate de gen pe care le au copiii cu vârste de cinci ani”, prezentat săptămâna aceasta, coroborează date din mai multe surse, dar în special din Studiul Internațional privind Învățarea Timpurie și Bunăstarea Copiilor. Acest studiu, realizat acum un an din OECD, este unul dintre puținele astfel de analize care explorează opiniile profesorilor din mediul preșcolar, ale părinților și copiilor din cinci ani nu la nivel național, ci la nivel internațional. Studiul a fost realizat în trei țări – SUA, Marea Britanie și Estonia.
Normele de gen, deja instalate la vârsta de 5 ani
Potrivit analizei citate, aspirațiile de viitor ale copiilor reprezintă un factor ce influențează motivația lor de a învăța, modul cum își aleg materiile preferate la școală, chiar și preocuparea față de viitoarea meserie. Dar aceste aspirații sunt limitate de așteptările provenite din familie și comunitate, de stereotipurile de gen, care limitează orizontul și ambițiile copiilor.
Când vine vorba despre meseriile pe care cei mici afirmă că vor să le urmeze când se fac mari, se face simțit deja impactul acestor stereotipuri. Cantitativ, situația este mult mai pregnantă în rândul băieților: jumătate din primele 30 de “roluri” menționate de băieții de cinci ani incluși în studiu sunt meserii asociate tradițional bărbaților. În cazul fetelor, un sfert din primele 30 de “roluri” alese pentru viitor sunt asociate tradițional femeilor.
- Primele zece roluri alese de fete: profesoară/educatoare, medic veterinar, doctor, coafeză, polițistă, dansatoare, mamă, personaj de poveste, artist, bucătăreasă
- Primele zece roluri alese de băieți: Polițist, sportiv, pompier, constructor, profesor, părinte, personaj de poveste, doctor, militar
Analiza extinsă arată, din perspectiva diferențelor de gen:
- Fetele cu vârste de 5 ani aspiră la cariere care presupun îngrijirea altora, pe când băieții menționează activități în domenii unde bărbații domină (construcții, transporturi)
- Domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) trezesc la fel de mult interes fetelor și băieților
- Mediul familial are un efect mai puternic asupra alegerilor făcute de băieți (meserii precum doctor sau pilot sunt menționate mai des de băieți din medii avantajate, pe când cei din medii dezavantajate vor mai des să devină militari sau șoferi).
Deși circa jumătate dintre rolurile de viitor sunt menționate atât de fete, cât și de băieți, există diferențe clare:
- Fetele sunt adesea mai interesate decât băieții de activități mult mai clar definite și de activități ce presupun calificări mai înalte și răsplată financiară mai bună
- Este mai probabil ca fetele să menționeze meserii asociate mai degrabă bărbaților (pompier, polițist) decât ca băieții să menționeze meserii asociate mai puțin bărbaților.
- E mult mai probabil ca băieții să menționeze, ca preferințe, meseriile: fermier, conducător de tren/autobuz/tramvai/camion, inventator, mecanic auto, astronaut, militar
- E mult mai probabil ca fetele să menționeze, ca preferințe, meseriile: veterinar, coafeză, dansatoare, membru al unei familii regale (prințesă, regină), asistentă, dentistă, cosmeticiană, antrenoare sportivă, lucrător pe ambulanță
Chiar și acolo unde există o suprapunere a interesului general, se fac simțite stereotipurile de gen:
- Cariera sportivă este a doua cea mai populară în rândul băieților, dar a 11-a în rândul fetelor.
- Tot în domeniul sportiv, băieții menționează cel mai adesea fotbalul și cursele de mașini, pe când fetele menționează gimnastica sau călăritul.
- Este mult mai probabil ca băieții să-și dorească să fie mai mari sau mai în vârstă
- Stereotipurile culturale asociate fetelor și băieților sunt de asemena confirmate: Când vine vorba despre dorința de a deveni personaje fictive, fetele tind să aleagă zâne, sirene sau unicorni, pe când băieții tind să aleagă supereroi.
Diferențele de gen – influențe mai puternice decât diferențele de statut socio-economic, în ceea ce privește preferințele copiilor
Analiza arată că, deși diferențele de statut socio-economic au un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor, în privința preferințelor acestora ele nu au o influență semnificativă, comparativ cu diferențele de gen. “Aspirațiile copiilor din medii avantajate și dezavantajate sunt izbitoare mai mult prin asemănări decât prin deosebirile dintre ele”, potrivit prezentării.
- În cazul fetelor, de exemplu, 7 din primele 10 aspirații de carieră se regăsesc atât în cazul celor din medii avantajate, cât și în rândul celor cu medii dezavantajate. Ce diferă? În cazul primelor, pe lângă cele șapte mai apar rolurile de artist, cântăreață și om de știință, pe când în rândul celor din medii socio-economice dezavantajate apar rolurile de vânzătoare, pompier și prințesă/regină.
- În cazul băieților, primele patru poziții sunt identice pentru ambele categorii (polițist, fotbalist, pompier, constructor). Cei din medii favorizate mai preferă să devină medic, pilot, bucătar, om de știință sau inginer, pe când cei din medii defavorizate menționează mai des militar, personaj fantastic *supererou), persoană mai în vârstă/mai mare.
Potrivit analizei, dezvoltarea abilităților timpurii este legată de viziunea copiilor despre propriul viitor. Unele aspirații sunt asociate unui nivel ridicat de alfabetizare timpurie și al abilităților socio-emoționale: aspirația de a deveni om de știință sau inginer este asociată unui scor ridicat de alfabetizare timpurie, pe când un scor ridicat privind abilitățile socio-emoționale este asociat aspirațiilor de a deveni îngrijitor de animale, artist sau asistent medical, profesor sau muzician.
Studiul internațional realizat de OECD anul trecut – aici
Raportul prezentat săptămâna aceasta de OECD – Viitorul la 5 ani – plus un webinar pe această temă – aici
Citește și: “Ce vrei să te faci când vei fi mare?”, una dintre cele mai dăunătoare întrebări care pot fi puse copiilor – expert american
Photo 145099161 © Photosvit – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Alexandra Tănăsescu
Raluca Pantazi
