BREAKING Gândirea creativă a elevilor din România – la pământ, arată rezultatele PISA 2022, evaluare care a testat această competență esențială pentru noile generații. Diferențele socio-economice produc o prăpastie între elevii români, fără egal în rândul țărilor participante la evaluarea internațională – Val nou de date publicate de OCDE

3.401 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Performanța elevilor din România din punct de vedere al gândirii creative este printre cele mai slabe din Europa, potrivit celui mai nou volum al rezultatelor PISA 2022, publicat marți. Raportul „Minți creative, școli creative” este dedicat acestui parametru evaluat în premieră în cadrul testării internaționale în rândul elevilor de 15 ani. Totodată, dintre toate cele 64 de țări și sisteme economice participante, România înregistrează cele mai mari diferențe în performanța elevilor din medii avantajate și cei din medii dezavantajate, din punct de vedere al gândirii creative, considerată drept una dintre competențele cele mai importante pentru noile generații, în condițiile economice și sociale ale secolului 21, arată noul volum de rezultate PISA, publicat marți.
  • Testarea PISA din 2022 a fost dată, în România, de primii elevi care au urmat și clasa pregătitoare (2012-2013) și pentru care, până la finalul gimnaziului, a fost folosit un curriculum bazat pe competențe.

În cadrul testărilor, elevii în vârstă de 15 ani din țările participante au fost evaluați în premieră și din punct de vedere al gândirii creative, ce reflectă capacitatea lor de a se „angaja productiv în generarea, evaluarea și îmbunătățirea ideilor ce pot duce la soluții originale și eficiente, la avansuri în cunoaștere și expresii de impact ale imaginației”.  Testele de gândire creativă au fost completate de elevii din 64 de țări și sisteme economice, din cele 81 care au luat parte la testarea-cadru PISA 2022.

  • De ce este importantă această competență? Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizatoarea PISA, arată în preambulul noului volum că „în fața schimbărilor de mediu, sociale și economice ale secolului al 21-lea, este esențial pentru elevi să fie inovativi, să manifeste spirit antreprenorial și să apeleze la gândirea critică și creativă. Multe slujbe, în special în domenii de înaltă calificare, valorizează foarte mult gândirea creativă. Potrivit raportului „Viitorul locurilor de muncă 2023” al Forumului Economic Mondial, gândirea creativă este a doua cea mai importantă competență pentru angajați, după gândirea analitică”.  

În cadrul PISA 2022, elevii care au participat la testul de gândire creativă au petrecut o oră încercând să rezolve itemi dedicați acestei evaluări. Dintre aceștia, 12 aveau drept scop „generarea de idei diverse”, 11 – ”generarea de idei creative”, iar 9 – „evaluarea și îmbunătățirea unor idei”. Acești itemi au urmărit patru aspecte – exprimare scrisă, exprimare vizuală, soluționarea unor probleme sociale, soluționarea unor probleme științifice.

România – printre codași în Europa, mult sub media OCDE prin scorul mediu național

Din punct de de vedere al performanței în gândirea creativă, elevii români s-au încadrat în grupul celor cu rezultate sub media OCDE, România situându-se printre ultimele țări din Europa din punct de vedere al acestui scor, Astfel, în condițiile unui scor mediu OCDE de 33 de puncte și comparativ cu „vârfuri” de 38 (Canada, Coreea) și 41 de puncte (Singapore), România are un scor mediu de doar 26 de puncte, similar celor înregistrate de Columbia și Jamaica.

La nivel european, România depășește, astfel, doar Moldova și Cipru (24 de puncte), Bulgaria (21 de puncte), Macedonia de Nord (19 puncte) și Albania (13 puncte).

Comparativ, dintre țările europene participante la această evaluare a gândirii creative:

  • 7 au rezultate peste media OCDE – Estonia, Finlanda, Danemarca, Letonia, Belgia, Polonia, Portugalia.
  • 6 au rezultate similare mediei OCDE: Lituania, Spania, Republica Cehă, Germania, Franța, Olanda
  • Sub media OCDE, dar cu scoruri medii mai bune decât România sunt: Italia, Malta, Ungaria, Croația, Islanda, Slovenia, Slovacia, Serbia, Grecia.  
Comparații cu alte țări din punct de vedere al performanței elevilor – Fișa de țară pentru Romania – PISA 2022 Vol III
42% dintre elevii români – rezultate minime, doar 1 din 7 are rezultate optime

Situația pentru România este similară, raportat la celelalte țări europene, și când vine vorba despre procentul elevilor cu cele mai bune rezultate, respectiv cel al elevilor cu cele mai slabe rezultate. Folosind scara PISA – de la Nivelul 1 (cel mai slab) la Nivelul 6 (cel mai bun):

  • Doar 14,3% dintre elevii români au fost de Nivel 5 sau 6 la testul de gândire creativă
  • 42,1% au fost de Nivel 2 sau mai puțin – pragul la care, în testele tradiționale PISA pentru Matematică, Citire și Științe,  este evaluat analfabetismul funcțional al elevilor de 15 ani. Procentul elevilor de Nivel 2 sau mai puțin este similar cu cel al elevilor români cu scor sub Nivel 2 la Citire  
  • Vezi tabelul de mai sus pentru rezultate detaliate pe țări

Fișa de țară pentru România, aferentă volumului III de rezultate PISA, evită să pune accent pe aspectele „negative”. Documentul arată că „58% dintre elevi au atins cel puțin nivelul competenței de bază la gândire creativă (Nivelul 3)”. Se precizează, totuși, că, procentul este semnificativ mai redus decât media din țările OECD (78%)”

Și din perspectiva acestor ponderi România se încadrează printre ultimele din Europa, singura diferență fiind aceea că depășește Grecia (9,5%) în cazul elevilor de Nivel 5 sau 6.

Comparativ, în țările cu scoruri peste media OCDE, cu excepția Letoniei (26,4% dintre elevi sunt de Nivel 5 sau 6) și Portugaliei (29,4%), procentul elevilor cu performanțe maxime este de peste 30%. În nicio țară europeană această pondere nu depășește 40%, așa cum se întâmplă în țările-lider (Singapore – 57,8%, Coreea de Sud, Canada și Australia – între 40 și 50%).

  • Dintre țările UE, doar Bulgaria are rezultate mult sub nivelul României – 7,8% elevi ce Nivel 6 sau 6 și 61,4% elevi de Nivel 2 sau mai puțin.
  • În Republica Moldova, doar 9,4% dintre elevi sunt de nivel 5 sau 6, ia jumătate (50,9%) sunt de Nivel 2 sau mai puțin.

Ce înseamnă Nivelul de performanță:

  • Potrivit fișei de țară, cei 14% dintre elevii din România cu performanță ridicată au avut Nivelul 5 sau 6. „La aceste niveluri de competență, elevii pot genera, evalua și îmbunătăți ideile creative din cadrul unor sarcini diverse și complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluții abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme științifice și sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri.”
  • „În România, 58% dintre elevi au atins cel puțin nivelul competenței de bază la gândire creativă (Nivelul 3) (…). La minimum, acești elevi pot genera idei adecvate în contextul unor sarcini simple sau moderat de complexe, de tip expresivitate sau rezolvare de probleme. De asemenea, încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluții originale în contexte familiare. În 21 de țări și economii din cele 64 testate, mai mult de 1 din 2 elevi nu au atins acest nivel al competenței de bază la gândire creativă”

Fișa de țară nu descrie și ce înseamnă Nivelul 1 sau 2, unde se încadrează mai bine de 2 din 5 elevi români. Potrivit raportului-cadru:

  • Nivelul 1 – elevii pot genera compoziții vizuale foarte simple, cu elemente vizuale existente sau forme izolate, în unele cazuri cu exprimări scrise de câteva cuvinte. De obicei, la acest nivel elevii se bazează pe asocieri evidente de idei ca bază pentru răspunsul lor și manifestă un nivel de angajare minim în rezolvarea sarcinii.
  • Nivelul 2: La acest nivel, elevii pot genera idei pentru sarcini simple de exprimare vizuală sau scrisă și idei care vizează probleme sociale familiare, de zi cu zi. Comparativ cu elevii de nivel 1, aceștia pot să dezvolte idei scrise simple de tipul unor explicații mai lungi sau scurte dialoguri și pot genera mai mult de o idee adecvată pentru anumite sarcini, fără ca aceste idei să fie calitativ diferite.
România – record negativ: Cele mai mari diferențe între rezultatele elevilor din medii dezavantajate și cei din medii avantajate

Rezultatele elevilor de 15 ani din România la evaluarea gândirii creative se remarcă, totodată, printr-un record-negativ la nivelul țărilor participante la această testare: Cele mai mari diferențe între scorul mediu al elevilor din medii avantajate și cel al elevilor din medii dezavantajate. 

Astfel, scorul mediu al elevilor din medii dezavantajate socio-economic a fost de 19 puncte, în timp ce scorul mediu al elevilor din medii avantajate a fost de 32 de puncte – o diferență de 15 punte procentuale. Diferența este mai mare cu un punct procentual față de următorii clasați – țările vecine Ungaria și Bulgaria. 

România înregistrează, în evaluările experților OCDE, ponderea cea mai mare a factorului socio-economic în această diferență dintre rezultatele elevilor: 22,7% din diferență este explicată prin indicele statutului economic, social și cultural, procent superior tuturor celorlalte țări participante la testarea gândirii creative a elevilor. 

  • Iar raportat la diferența produsă de școlile elevilor participanți – anume, diferența între rezultatele elevilor din școli avantajate și cele ale elevilor din școli dezavantajate, diferența de scor este de 19 punct în România, egalată doar de Bulgaria. 

De notat că, după acest criteriu, „topul” OCDE este condus de țările cu cele mai slabe rezultate în evaluarea principală a PISA privind gândirea creativă – țări cu rezultate slabe precum Uzbekistan, Kazahstan, Jamaica, Iordania sau Maroc au și cele mai mici diferențe între elevi, în funcție de mediul socio-economic. Între timp, „liderii” clasamentului general sunt grupați în plutonul mediu-superior – țări care reușesc să aibă rezultate general bune, dar și să elimine mare parte din diferențele produse în rândul elevilor de mediul socio-economic.

  • Din aceeași perspectivă, Republica Moldova are un rezultat mai „strâns” decât România: scorul mediu al elevilor din medii dezavantajate este același cu al elevilor dezavantajați din România (19), dar diferența este mai mică, scorul mediu al elevilor din medii avantajate fiind inferior (30).

De remarcat, totodată, că scorul mediu al elevilor români din medii avantajate, 34 de puncte, este echivalent cu scorul mediu al tuturor elevilor din Portugalia și Polonia, ultimele două țări din plutonul participanților cu scoruri peste media OCDE.

La polul opus, scorul mediu înregistrat de elevii din medii dezavantajate, de 19 puncte, este similar mediei naționale a elevilor din țări aflate în coada rezultatelor la această testare – Macedonia de Nord, Indonezia.

  • Scoruri medii naționale mai mici au înregistrat doar Autoritatea Palestiniană, Republica Dominicană, Maroc, Uzbekistan, Filipine și Albania.
Diferențe fete-băieți: România are o performanță superioară mediei OCDE

Același volum PISA notează că, la capitolul gândire creativă, în nicio țară băieții nu au avut rezultate mai bune decât fetele, acestea din urmă înregistrând, în medie la nivel OCDE, cu 3 puncte mai mult decât băieții.

Din acest punct de vedere, în România diferența este mai mică – de doar două puncte, nivel similar unui grup eterogen de țări, ce mai cuprinde Columbia, Uzbekistan, Italia, Singapore, Portugalia, Ungaria, Spania, Belgia, Brazilia.

  • Singurele țări unde nu există diferențe între rezultatele medii ale fetelor și băieților au fost Mexic și Peru.  
Relația gândire creativă – matematică, prin asociarea rezultatelor din testele PISA 2022

Potrivit fișei de țară PISA 2022 – Volumul III, „în România, doar aproximativ 20% dintre elevii cu o performanță de top la gândirea creativă au reușit, de asemenea, o performanță de top la matematică, iar 11% și la lectură (mediile OECD: 20% și 17%). Acest lucru sugerează că cineva poate excela la gândire creativă fără a excela în domeniile fundamentale (și invers), deși un nivel de bază al competenței într-un domeniu completează competența în celelalte (consultați Figura III.2.4 din raportul internațional)”

Același document arată că:

  • „Rezultatele relative la testul de gândire creativă sunt sub nivelul așteptat pentru România pe baza scorurilor la matematică; și sub nivelul așteptat pornind de la scorurile la lectură.”
  • „În România, 25% din variația scorurilor la gândire creativă poate fi atribuită variației rezultatelor la matematică, ceea ce nu este statistic diferit de media OECD. În România, corelația dintre scorurile la gândirea creativă și cele obținute la matematică este de 0,78, iar între scorurile la gândire creativă și cele înregistrate la lectură este de 0,77 (mediile OECD: 0,67 și 0,66). Pentru comparație, în medie în țările OECD, corelația dintre scorurile la matematică și cele obținute la lectură este de 0,8.”

Despre rezultatele PISA: OECD a anunțat până în acest moment patru volume principale de rezultate pentru evaluarea internațională PISA 2022 – primele două, cuprinzând principalele date-cadru, au fost publicate în decembrie; volumul III – cel publicat acum, referitor la gândirea creativă; respectiv un volum IV, pe tema literației financiare, programat pentru sfârșitul lunii iunie.

Foto: © Dreamstime.com – SkypixelDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Generația 2024 – ultima fără clasa pregătitoare. 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns la Bacalaureat, adică peste 60.000 de elevi, cu 10 mii mai mulți față de anul trecut
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

9 comments
  1. Edupedu, oferiti-ne va rog date relevante despre testarea PISA.
    Cine sunt elevii care participa, de la care scoli? De unde stim ca este un esantion reprezentativ? Au fost, ca la testarea trecuta, elevi dusi cu autobuzul la testare, din cei care nu prea obisnuiesc sa dea pe la scoala?
    Au rezolvat macar cateva teste pentru antrenament?
    Cum se desfasoara testarea? Online? pe telefonul fiecaruia? Si daca elevul nu are niciun chef sa fie creativ, baga cineva de seama?
    Adica de ce ar rezolva niste itemi daca nu exista nicio consecinta ulterior?

    1. Eșantionul PISA 2022 a fost același pentru toate testările, inclusiv pentru cea de gândire creativă. „În România, testarea PISA 2022 a fost administrată între 11 aprilie și 30 mai 2022. La fel ca în toate țările și economiile participante, eșantionul de școli a fost selectat de Consorțiul internațional PISA. Eșantionul a fost constituit pornind de la o listă a tuturor școlilor cu elevi eligibili din țară, transmisă de Ministerul Educației, și de la listele complete ale elevilor de 15 ani din școlile eșantionate, transmise de coordonatorii școlilor respective. Prin urmare, datele PISA 2022 sunt reprezentative pentru întreaga populație de elevi în vârstă de 15 ani din țară, cuprinși în clasa a VII-a și în clasele superioare”, potrivit studiului național. Detaliile metodologice aici: https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2023/12/PISA-Raport-2022.pdf

  2. Testul alegerilor arata ca populatia cu drept de vot ar cam pica pisa prin toata Europa. Asta ca asta..dar cum sa dai un rating atat de prost filmului The Dead Don’t Die al lui Jim Jarmusch, si asta, world wide. A fost la tv zilele astea, poate ca cineva chiar s-a gandit sa atraga atentia ca mancatoria e mult peste gandirea critica. O sa se termine prost, lumea nu mai intelege multe.

  3. Schimbați urgent toate manualele și programa! Nu poate dura mai mult de o vară. Cu toți experții la retreat pe vară și copiii lor în tabără. Soții să ajute cu logistica printre momentele de ore la lucrul remortely. Hai, că avem de toate, se poate.

    1. nu asa functioneaza. si ultimii parca 22 de ani au avut 22 de ministrii , care fiecare a mai adaugat o tampenie. cand s-au adunat un grup de oameni destepti, psihologi si pedagogi de la Cluj, i-au anulat. trebuie facut program pe 50 de ani. nu pe un an !!! gandit fain cu oameni care sa stie de toate. si Montesori si Feuerstein si numerologie. copiii astia sa ajunga buni cum au mai fost.

  4. Așa e, să se schimbe în mod real, elevii se vor adapta rapid.
    Aș adăuga o impresie personală cu o durată de 8 ani, in care am văzut fel și fel de elevi din diverse țări și România, zicând că diferențele nu sunt de la mediile socio-economice ci pur și simplu de la cele socio-. Nu diferența economică între doi elevi îi poate face mult diferiți, ci mediile pe unde au crescut în școală de la 2 ani, socialul cu tot ce e el, nu doar școala. Tot, năravuri sociale, mituri urbane, prejudecăți, onestitatea părinților, vecinilor, valorizarea notei mari cu orice preț, copiatul de la prieteni amenințându-i cu retragerea beneficiilor, indisponibilitatea profesoarelor pe tocuri, felul cum stau ușile in școală între spații (deschise sau închise), etc. Dar studiul știe mai bine, că e științific.
    O să stea dl Andreas Schleicher pe capul Min Edu până ne “rezolvă”. Să stea, că e jale! Creativitatea, care e cea mai la îndemână copiilor, le e inhibată de mici….intră în grădiniță creativi apoi după 2-3 ani ajung sa deseneze toti la fel o față umană…. dacă o desenează…așa personal, așa copii.
    Din fericire am avut scăpare de la toate întâmplările rele. Însă nu e in regulă ca niște servicii publice bune să nu fie oferite implicit tuturor copiilor de la bun început.

  5. Suntem acolo unde s-a dorit.
    Preuniversitarul este în scădere continua, iar legea din 2011 a grăbit aceasta scădere. După 13 ani de implementare, efectele s-au extins în întregul sistem universitar, iar acum ne pregătim de noi efecte, în cascada: noii profesori (în discipline PISA) sunt tot mai slab pregătiți, ceea ce va însemna o adâncire în mediocritate a generațiilor viitoare.

    Poate, când vom ajunge pe ultimele locuri, vom înțelege raul făcut educației în ultimii (aproape) 30 de ani, și vom înțelege ca inteligență românească nu prea mai oferă ceva în lume.

    Dar, sa nu ne facem griji: ai noștri merg la “studii” în Europa. Nu pentru ca ar depăși performanta localnicilor, ci pentru ca universitățile mai răsărite din vest nu prea mai au studenți.
    Oricum, exista destule tari în lumea asta capabile sa ofere masa critica necesară pentru evoluția omenirii. Insa din ce în ce mai putini romani ar putea fi contributori reali.

  6. Uneori am impresia că totul e intenționat.

    Sa se schimbe programa, manualul si metoda de evaluare (după model Pisa)

    Va asigur ca profesorii români sunt capabili sa livreze exact ceea ce se așteaptă din aceste tipuri de testări. Iar elevii să se adapteze rapid la aceste tipuri de cerințe.

    Dar acum e ca și cum folosești zilnic telefon cu butoane si apoi dai testare din sisteme de operare android.

    Nu are cum să funcționeze așa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Degradarea științei “este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statului și mediului academic”, acuză organizația cercetătorilor Ad Astra, după ieșirea României din clasamentul Shanghai / Organizația invocă “probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat” inclusiv în ultimele măsuri legislative

Poziția României în clasamentele academice și de cercetare este “foarte departe de nivelul corespunzător măcar unei performanțe medii”, dintr-o serie de motive, de la nivelul finanțării la lipsa de interes…
Vezi articolul
Foto: INQUAM Photos George Calin

INTERVIU Filologul Liviu Papadima, despre proiectele de legi ale educației, “lipsite de viziune” și cu “prevederi scandaloase”: Organizarea “comasată” a Bacalaureatului – “o aberație, mărturia fără echivoc a incapacității autorităților românești” / Dacă aceasta va fi păstrată, reforma “va muri în câțiva ani”

“Dacă cea mai stupidă inițiativă din învățământul preuniversitar, cea a bacalaureatului ‘comasat’, va fi menținută în textul legii, cred că va avea soarta multor altor tentative de ‘reformă’ în favoarea…
Vezi articolul