Ce declanșează comportamentul cyberstalkerilor. Diana Ioaneș, psiholog școlar: Stalker-ul, la încheierea unei relații, trăiește un sentiment de abandon exagerat de puternic, reiterat pe fondul unui atașament nesigur din copilărie. Care este forma corectă de parenting care poate proteja victimele

5.227 de vizualizări
Foto: © Sam Wordley | Dreamstime.com
Părinții care doresc să-și protejeze copiii de cyberstalking și cyberbullying „ar trebui să încerce să creeze cu propriul copil o relație de încredere, de susținere, și mai ales în adolescență să învețe negocierea anumitor reguli, cu cât părinții vor fi mai restrictivi fără a explica anumite reguli, cu atât au șanse mai mari ca propriii copii să încalce regulile respective”, a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro psihoterapeutul Diana Ioaneș, care lucrează și ca psiholog școlar la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, unde organizează activități de conștientizare a fenomenului pentru elevii liceului. Pandemia a accentuat problema, lucru pe care l-a analizat și Uniunea Europeană, care acum lucrează la un set de legi pentru incriminarea cyberbullying-ului și cyberstalking-ului.

Ioaneș spune că motivele declanșatoare ale unui comportament de tip stalking la agresori pot fi: „sentimente de invidie, de gelozie, ideea delirantă că el și victima sunt într-o relație sau, după încheierea unei relații, fostul partener continuă să te urmărească. Stalker-ul, la încheierea unei relații, trăiește un sentiment de abandon exagerat de puternic, reiterat pe fondul unui atașament nesigur din copilărie. Și în toate aceste situații există o lipsă de empatie a stalker-ului față de persona urmărită”.

Reporter: În primul rând, ce este cyberbullying și cum îl recunoaștem?

Diana Ioaneș: Pe lângă multiple beneficii ale internetului există și neajunsuri sau chiar pericole, în egală măsură. Agresiunea pe Internet, numită și agresiune online sau cyberbullying, este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de dreptul la viața privată a victimei.

Cyberstalking este utilizarea internetului sau a altor mijloace electronice pentru a urmări sau hărțui o persoană, un grup sau o organizație. Poate include acuzații false, defăimare, calomnie. Acesta poate include, de asemenea, monitorizare, furt de identitate, amenințări, vandalism, ademenire pentru sex, doxing, sau șantaj.

Statisticile arată că persoanele de sex feminin (fetele tinere și femeile) reprezintă o categorie mult mai vulnerabilă, în privința cyberbullying-ului și cyberstalking-ului, în comparație cu persoanele de sex masculin. Totodată, o categorie vulnerabilă o reprezintă copiii și adolescenții.

Reporter: Ce poate declanșa cyberbullying-ul și cyberstalking-ul și care sunt efectele sale?

Diana Ioaneș: Motivele declanșatoare ale unui comportament de tip stalking pot fi: sentimente de invidie, de gelozie, ideea delirantă că el și victima sunt într-o relație sau, după încheierea unei relații, fostul partener continuă să te urmărească. Stalker-ul, la încheierea unei relații, trăiește un sentiment de abandon exagerat de puternic, reiterat pe fondul unui atașament nesigur din copilărie. Și în toate aceste situații există o lipsă de empatie a stalkerului față de persona urmărită.

Efectele cyberbullying și cyberstalking pot fi: tristețe, anxietate, depresie, simptome somatice (dureri de cap, greață), izolare socială, iar, în plus, la copii și adolescenți: automutilare, absenteism școlar și scăderea performanței școlare.

Până la vârstă majoratului, pentru a-i proteja pe copii de pericolele internetului, părinții ar trebui să le explice faptul că pe internet oricine poate fi orice și uneori și adulții pot fi păcăliți pe internet. Nu întâmplător, vârsta minimă impusă de Facebook, Instagram și TikTok este de 13 ani, dar mulți nu o respectă, falsificându-și data nașterii.

Reporter: De ce își fac copiii conturi pe TikTok, Instagram și alte rețele sociale? Ce nevoi emoționale au?

Diana Ioaneș: Copiii, fiind supuși fenomenului imitației, doresc să aibă și ei ceea ce are colegul, prietenul, verișorul sau părinții lor. Astfel, ei se grăbesc să aibă acces la beneficiile vieții de adult, neînțelegând în același timp că ei nu au capacitatea de discernământ a adulților și, după cum spuneam, uneori și adulții se pot expune unor riscuri pe rețelele sociale. De aceea, uneori ca părinți ne este greu să limităm accesul copiilor la aplicațiile de pe internet sau la ceea ce ei consideră că este cool sau trendy.

Părinții ar trebui să încerce să creeze cu propriul copil o relație de încredere, de susținere, și mai ales în adolescență să învețe negocierea anumitor reguli, cu cât părinții vor fi mai restrictivi fără a explica anumite reguli, cu atât au șanse mai mari ca propriii copii să încalce regulile respective.

Reporter: Cum ajung unii copii/adolescenți în grupuri sociale care nu oferă modele pozitive, dimpotrivă, le afectează negativ dezvoltarea emoțională?

Diana Ioaneș: În cabinetul psihologic, de multe ori auzeam elevi declarând că foloseau cuvinte vulgare, înjurau, jigneau colegii pentru a nu fi considerați ‘slabi’ sau ‘fraieri’ în ochii acestora; adică adoptau un comportament și limbaj care nu îi caracterizau neapărat. Nevoia de a fi acceptat, apreciat de cei din jur, de a aparține unui grup îi face foarte vulnerabili pe copii/adolescenți.

De aceea în absența unei valori interioare, a unei imagini pozitive, a neîncrederii în propria persoană ei pot fi dispuși să adere la acel grup care îi acceptă așa cum sunt. Și asta se poate întâmplă și pe rețelele sociale, să aderi la un grup doar din dorința de a fi acceptat.

Acolo unde, din diverse motive, relațiile cu părinții nu sunt foarte apropiate, ar fi de dorit să existe un adult de încredere în viață acelui copil/adolescent: o rudă apropiată, dirigintele, consilierul psihologic al școlii.

Orele de dirigenție, în loc de încă o oră de matematică în plus, pot fi dedicate unor astfel de dialoguri elevi-diriginte, elevi-psiholog școlar. Ca psiholog școlar, în activitățile mele la clasă, le expun pericolele internetului exemplificând că un necunoscut, când intră în contact cu ei, nu va spune: „Sunt pedofilul X și vreau să te cunosc mai bine” sau „sunt psihopatul y și vreau să întru în viață ta”.

Că să-ți dai seama dacă cel cu care discuți online sau dacă grupul din care faci parte este în regulă trebuie să te simți confortabil în acel dialog; dacă ți se cere să faci lucruri pe care nu dorești să le faci sau dacă dialogul devine unul care-ți încalcă intimitatea, trebuie să ieși din acel grup sau dialog și să blochezi persoană respectivă. Totodată poți cere ajutorul unei persoane în care ai încredere.

Dacă lucrurile se complică și persoana care te-a hărțuit își creează un alt cont și te abordează din nou atunci e posibil să trebuiască să faci apel la un avocat și la poliție. Dacă te copleșește teamă că respectivul ar putea să-ți facă rău, e de dorit să se apelezi la ajutorul unui psiholog. Cei mai mulți dintre stalkeri sunt inofensivi în realitate și se simt puternici în umbră anonimatului. Se poate ca unii stalkeri să aibă profil de psihopați adică nu pot să respecte niște limite, nu acceptă să fie contrariați sau respinși, de aceea ai nevoie de sprijinul unei autorități.

Reporter: Cum poate fi redus fenomenul de cyberbulling și cyberstalking?

Diana Ioaneș: Diminuarea acestui comportament poate fi influențată prin implicarea mai multor factori: părinți, grupul de prieteni, școală.

În școala în care activez ca psiholog, invit specialiști în bullying și facem activități colective cu elevii claselor de-a VI-a, claselor de-a VII-a și, totodată, desfășor activități la nivelul clasei, în ora de dirigenție, unde invit un voluntar (un elev de liceu) care a făcut un training pe această problematica pentru a vorbi elevilor despre aceste fenomene.

Părinții pot preveni dezvoltarea unor comportamente de tip bullying la proprii copii, încurajându-i în dezvoltarea unor comportamente pozitive, în dezvoltarea empatiei, în a-și ajută colegii, a face acte de donație, pentru a cunoaște stare de bine pe care o ai atunci când ajuți pe cineva.

__________

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Foto: © Sam Wordley | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consorțiul Universităților pentru Științele Vieții își exprimă susținerea pentru pachetul de legi ale educației, ca “soluție pentru educația în domeniul agriculturii și dezvoltării durabile!” / Pentru învățământul superior, este apreciată în special “consolidarea componentei financiare” și a autonomiei universitare

Schimbările propuse în pachetul legislativ pus în dezbatere de Ministerul Educației reprezintă “o soluție pentru educația în domeniul agriculturii și dezvoltării durabile”, susține Consorțiul Universităților pentru Științele Vieții, ce reunește…
Vezi articolul

VIDEO Experiment în școlile din 10 departamente ale Franței: Testarea tuturor elevilor dintr-o clasă unde a fost descoperit un caz de infectare cu SARS-CoV-2, pentru a nu închide toată școala / Cei care refuză testarea vor fi considerați „pozitivi” și nu mai fac ore în format fizic

Franţa va efectua un experiment prin realizarea de teste anti-COVID-19 tuturor elevilor dintr-o clasă în care a fost depistat un caz pozitiv pentru a evita închiderea totală a centrului şcolar…
Vezi articolul

Procedura de adaptare a examenelor pentru elevii cu tulburări de auz, văz, învățare și din spectrul autist a fost aprobată de minister

Ministerul Educației anunță că a aprobat procedura cerută de asociațiile pentru dreturile copiilor, prin care sunt asigurate la examenele naționale condițiile adaptate pentru elevii cu deficiențe de vedere/deficienţe de auz/tulburare de spectru…
Vezi articolul

Ministerul Educației „nu este interesat să vadă ce face un anumit copil, ci să vadă imaginea de ansamblu” la testările standardizate de săptămâna viitoare, spune secretarul de stat Sorin Ion / Fiecare copil va primi un cod de participare la test de la școală

Ministerul Educației „nu este interesat să vadă ce face un anumit copil, ci să vadă imaginea de ansamblu” la testările standardizate care vor fi organizate săptămâna viitoare în 329 de…
Vezi articolul