Salariile profesorilor ar urma să fie „decente”, corelate cu cele din Sănătate, iar angajarea în cariera didactică să pornească de la „un venit echivalent cu salariul mediu net”, potrivit proiectului programului de guvernare elaborat de premierul desemnat Eugen Tomac și echipa sa de miniștri. Documentul, transmis sâmbătă presei, nu este forma depusă în Parlament și mai poate suferi modificări, precizează autorii.
- Premierul desemnat Eugen Tomac urmează să prezinte în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului pentru votul de învestitură. Pentru portofoliul Educației și Cercetării este propus profesorul Sorin Costreie, consilier prezidențial și profesor universitar la Universitatea din București. Cabinetul trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a pune în aplicare măsurile propuse.
În capitolul Educație și Cercetare, programul prevede, la măsurile pe termen scurt privind profesia didactică, „reforma carierei didactice și predictibilitate pentru profesori: salarii decente (corelate cu cele din sănătate); angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net”.
Câștigul salarial mediu net cel mai recent, cel pe luna aprilie 2026, raportat de Institutul Național de Statistică, a fost de 5.843 de lei. Salariul de bază net al unui profesor debutant este de circa 3.700 de lei, fără sporuri sau alte elemente. Diferența ar fi de circa 2.100 de lei.
Documentul mai prevede selecție și promovare pe criterii meritocratice, un program național de pregătire inițială și continuă pentru cadrele didactice, centrat pe valori și pe educație reflexivă, cu elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică.
Tot la capitolul profesori este inclusă profesionalizarea leadershipului educațional, prin formarea directorilor, urmată de selecție prin concurs, precum și un program național pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural și în zonele vulnerabile.
La reforme structurale, proiectul programului de guvernare prevede o țintă de 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030. În document, măsura este descrisă drept „un angajament istoric niciodată respectat” și „o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu”.
Pentru cercetare, proiectul prevede 1% din PIB pentru cercetarea publică până în 2030. Documentul susține că România are „cea mai joasă cotă UE” privind finanțarea cercetării și că majorarea finanțării este „o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație”.
În rezumatul capitolului, educația este prezentată drept „motorul mobilității și stabilității sociale” și „problemă de siguranță națională”, iar investiția în profesori este indicată drept componenta cea mai importantă.
