Generația 2024 – ultima fără clasa pregătitoare. 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns la Bacalaureat, adică peste 60.000 de elevi, cu 10 mii mai mulți față de anul trecut

52.840 de vizualizări
Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Peste 60.000 de elevi care au început în urmă cu 12 ani clasa I nu s-au înscris în acest an la bacalaureat, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza datelor publice disponibile. Este vorba despre 30% din cohortă, conform calculelor, număr care rezultă după ce am eliminat din statistică elevii care s-au îndreptat în clasa a IX-a în învățământul profesional. Nimeni din Ministerul Educației nu explică ce se întâmplă cu acești elevi, de ce s-au pierdut, unde îi regăsim, cine este responsabil pentru ei și pentru traiectoria lor educațională într-un sistem de învățământ în care cele 12 clase sunt obligatorii prin lege.

În cei 12 ani de școală, Educația a avut 12 miniștri, fiecare venind cu modificări, cu noi idei, cu percepții diferite – lista lor mai jos în articol. Până anul acesta, când Educația a obținut o finanțare mai bună datorită grevei profesorilor și PNRR-ului, acest domeniu a fost subfinanțat cronic, conform rapoartelor internaționale ale Comisie Europene, OCDE sau Bancii Mondiale, guvernele neacordând niciodată procentul prevăzut de lege (6% în Legea 1/2011 și 15% din Bugetul General Consolidat în Legea 198/2023), indferent de ce partide le-au compus.

Cronologia generației 2024

În clasa I erau înscriși, în septembrie 2012, 202.134 de elevi, conform Ministerului Educației. Aceștia fac parte din ultima generație fără clasa pregătitoare.

În anul următor școlar, când au intrat în clasa a II-a, erau înscriși 203.387, potrivit raportului Evaluării naționale de la finalul clasei a II-a din 2014.

Au intrat în clasa a III-a 197.593 de elevi din această generație, confrm datelor de la Institutul Național de Statistică obținute la solicitarea Edupedu.ro.

Următoarele date disponibile despre această generație sunt din clasa a VII-a, când Ministerul Educației a dat simulare pentru Evaluarea Națională și la clasa a VII-a. Din acele date aflăm că erau 182.203 elevi înscriși. Diferența până în acest moment, față de clasa I este de 19.931 de elevi.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, erau la finalul clasei a VIII-a, în 2020, 180.306 de elevi. Dintre ei, doar 178.717 ajung să figureze ca absolvenți de gimnaziu în 2020 (sursa: Raport starea învățământului 2023).

Într-o analiză similară, făcută în 2020, aratam pe aceeași cohortă aflată atunci în clasa a VIII-a, pe datele disponibile la acel moment publicate de Ministerul Educației, că 172.532 au fost înscriși la EN 2020, iar prezenţi au fost 161.038.

  • În acelaşi timp, examenul a marcat şi cea mai mare rată de absenteism din perioada analizată. Comparând numărul celor înscrişi în clasa I în 2012 cu cel al prezenţilor la evaluarea de acum, reiese că 2 din 10 elevi ai acestei generaţii nu au mai ajuns la această etapă.
  • Dintre aceştia s-au prezentat la proba de Limba română 161.038 de candidaţi. Asta înseamnă că 11.494 de elevi s-au înscris, dar nu s-au mai prezentat la examene. Ca o comparaţie, numărul absenţilor cu un an înainte era de 8.403, adică mai puţin de jumătate din câţi au lipsit în 2020.

Din cohorta care a terminat clasa a VIII-a, o parte dintre elevi s-au dus în învățământul profesional: 22.527, conform Ministerului Educației.

La liceu, în clasa a XII-a au ajuns să fie înscriși la începutul anului școlar actual – 2023-2024 – 146.000 de elevi, conform datelor de la simularea probelor de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației.

Nu știm câți au absolvit clasa dintre aceștia, dar potrvit anunțului de azi al Ministerului Educației, doar 119.000 de elevi din generația actuală s-au și înscris la sesiunea de vară a Bacalaureat 2024.

Avem o diferență de circa 27.000 de elevi care erau în scalsa a XII-a și nu s-au înscris la Bacalaureat, conform acestor date. Raportat la cei 202.134 înscriși în clasa I în 2012 (din care îi scădem pe elevi de la școlile profesionale), sunt 60.607 care după 12 ani de școală obligatorie – 4 ani de învvățământ primar, 4 de gimnaziu și 4 de liceu – nu au mai ajuns la Bacalaureat. Înseamnă 29,98%, aproape o treime.

Situația este mult mai gravă ca cea din anii trecuți. În 2023, de exemplu, Edupedu.ro a scris într-o analiză că peste 50 de mii de copii care au început clasa I în urmă cu 13 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat 2023, adică 24% din întreaga generație.

Acest absenteism la Bacalaureat sau această diferență de peste 60.000 de elevi, adică echivalentul a 2.400 de clase cu câte 25 de elevi fiecare sau echivalentul populației unui oraș ca Vaslui sau Reșița, vine în anul în care Ministerul Educației a luat, teoretic cel puțin, măsuri, dar nu cele recomandate de specialiști:

Concret, după analiza de anul trecut a Edupedu.ro, imediat ministra Educației, Ligia Deca, a cerut două rapoarte Unității de Cercetare din Educație – unul pe neparticiparea la Evaluarea Națională și altul pe neparticiparea la Bacalaureat. Asta se întâmpla pe 29 iunie 2023.

Ambele rapoarte au fost făcute în vara lui 2023, conform raportului de activitate pe anul respectiv al UCE.

Din septembrie 2023 până în ianuarie 2024 documentele de cercetare au fost ținute la sertar de Ligia Deca și cabinetul său, conform surselor Edupedu.ro.

După ce au fost publicate, Ligia Deca semnează un document cu 13 măsuri pe care-l trimite în școli tocmai pentru a combate neparticiparea masivă și a încerca să îi convingă pe elevi să se înscrie la Bac 2024. Măsurile impuse de la centru erau următoarele:

„În scopul ameliorării rezultatelor școlare ale elevilor, atât la nivelul inspectoratelor școlare, cât şi la nivelul unităților de învăţământ se recomandă următoarele măsuri:

  1. Realizarea de către persoanele abilitate legal, la nivelul unității de învăţământ preuniversitar (director/director adjunct, responsabilul comisiei pentru curriculum) de asistențe la ore şi activităţi de consiliere pedagogică a cadrelor didactice.
  2. Realizarea de activități metodice la nivelul catedrelor/comisiilor metodice din unităţile de învăţământ preuniversitar și al cercurilor pedagogice, inclusiv activititi de interasistență la orele de curs. Este necesar ca activitățile metodice şi cele de consiliere didactică să se focalizeze pe:
    • a. modalitățile de dezvoltare a competentelor de lectură și matematică la toate disciplinele din planurile cadru;
    • b. predarea diferențiată, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor;
    • c. modalităţile de dezvoltare a unor relații de încredere între cadrele didactice şi elevi, precum și dezvoltarea coeziunii colectivelor de elevi şi a unui climat de susținere a elevilor în clasă;
  3. Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice și susținerea participării cadrelor didactice la programe de formare continuă în domeniul specialităţii şi al didacticii disciplinei, inclusiv privind evaluarea competențelor elevilor, predarca diferențiată, organizarea activităților de educatie remedială, strategii didactice şi de managementul clasei eficiente în lucrul cu copiii din categorii dezavantajate social, cultural şi/sau economic;
  4. Prioritizarea de către CJRAE, CMBRAE a activităților de consiliere psihopedagogică a elevilor din anii terminali pentru: creșterea motivației pentru participare şi pregătire pentru examenele naționale, eliminarea stigmei şi a discriminării elevilor cu rezultate şcolare scăzute, precum şi a celor care dezvoltă suferință emoțională ca urmare a bullyingului (inclusiv pe criterii de apartenență etnică), gestionarea neîncrederii în propriile abilități, încurajarea progresului personal, a perseverenței și a rezilienței (inclusiv în relatie cu rezultatele obținute la simulările examenelor naționale).
  5. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de „Învățare remedială”, cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru evaluarea naţională, respectiv examenul de bacalaureat.
  6. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat de „Învățare remedială” pentru elevii din clasele V-VII, respectiv IX-XI, care, la matematică, precum şi la limba și literatura română au avut media anuală mai mică de 6, pentru prevenirea acumulării de lacune în învățare.
  7. Sustinerea de către ISJ/ISMB a unităților de învățământ în implementarea proiectelor cu finanțare externă (PNRAS, ROSE) în vederea valorificării activitatilor și a resurselor acestora pentru prevenirea abandonului scolar şi pentru îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naționale.
  8. Ghidarea unitatilor de învăţământ în organizarea unor activități si programe de orientare şcolară și consiliere în carieră, cu implicarea părinților/reprezentanților legali, a angajatorilor locali, cu accent pe prezentarea rutelor şcolare, a profesiilor/meseriilor/ocupațiilor actuale şi a rolului pe care il poate avea educația în creşterea sanselor de succes în viață;
  9. Monitorizarea prezenței elevilor și luarea măsurilor pentru prevenirea şi diminuarea absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la
    şcoală a elevilor şi de informare permanentă a familiilor acestora. Sesizarea cazurilor de absenteism ridicat către serviciile publice de asistență socială şi colaborarea cu acestea în vederea reintegrării elevilor la cursuri;
  10. Implicarea parintilor in activități de informare, susținere și responsabilizare privind participarea şcolară a elevilor şi continuarea studiilor; organizarea de activititi de informare, susținere și consiliere a familiei elevilor, în parteneriat cu serviciile publice de asistenţă socială;
  11. Organizarea unor campanii de informare şi întâlniri cu părintii/tutorii de etnie romă cu privire la importanta şcolii/participării copiilor la examenele naționale, vizând și impactul pe care îl are educația asupra viitorului unui elev în centre de zi, cămine cultural si alte spatii populare din comunitate, cu implicarea mediatorilor școlari și/sau a resurselor umane de etnie romă de la nivelul unității de învățământ sau a mediului asociativ;
  12. Inițierea la nivelul unităților de învățământ a unor programe de mentorat intensiv, asigurat de tineri romi, studenți sau elevi de liceu, pentru elevii din anii terminali de liceu și de gimnaziu, după caz, pentru o mai bună retenție a acestora; informarea, consilierea și orientarea educațională și vocațională a elevilor, oferită de către tineri care sunt în următorul ciclu educațional, cu accent pe familiarizarea, din timp, a elevilor cu mediul din următorul ciclu educațional;
  13. Încurajarea elevilor să participe la examenele naționale, în mod special la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, informarea corectă a acestora cu privire la rolul examenelor și al evaluărilor naționale.

Măsurile propuse de Ligia Deca nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare. De exemplu, raportul pentru Bacalaureat recomanda următoarele:

„Încurajarea și susținerea profesorilor să lucreze personalizat, în funcție de nevoile de la clasă, chiar dacă acest lucru necesită o abatere de la programă. Dacă elevii nu au competențe educaționale de bază, respectarea programei oricum nu este în beneficiul elevilor, nici din punct de vedere al eficienței învățării, nici din punct de vedere psihologic.

Organizarea de programe naționale și la nivelul liceelor pentru promovarea importanței diplomei de bacalaureat, motivarea participării la examenul de bacalaureat, adresate elevilor și părinților acestora.

Implementarea programelor de educație remedială pe tot parcursul liceului, începând cu clasa a IX-a, pentru reducerea lacunelor în învățare ale elevilor.

Utilizarea planurilor individuale de învățare pentru elevii aflați în risc, pentru sprijinirea parcursului lor școlar, inclusiv pregătirea pentru examenul de bacalaureat.

Asigurarea condițiilor de transport școlar gratuit sau decontat integral și la timp, utilizarea microbuzelor pentru transportul școlar local, adaptat la programul școlar, acolo unde nu există modalități de transport public.

Asigurarea condițiilor de remunerare și valorizare a activităților remediale și de pregătire pentru bacalaureat desfășurate de profesori.

Asigurarea numărului necesar de consilieri școlari la nivelul liceelor, pentru a sprijini elevii în orientarea în carieră și pregătirea psiho-emoțională pentru bacalaureat.

Asigurarea unei mese calde pentru liceeni, în special pentru cei proveniți din familii dezavantajate socio-economic, care participă la programele de educație remedială și/sau pregătire pentru bacalaureat.

Modificarea ROFUIP pentru a oferi școlilor instrumentele necesare promovării și impulsionării participării școlare, controlării absenteismului, inclusiv promovării participării la examenul de bacalaureat.

Revizuirea programelor școlare de liceu, simplificarea și adaptarea lor pentru elevii înscriși la liceele tehnologice, care intră în clasa a IX-a cu lacune mari în învățare, fără competențele necesare din programele școlare de gimnaziu și adesea fără abilitățile de bază.

Introducerea bacalaureatului diferențiat la liceele tehnologice, prin posibilitatea ca elevii să opteze pentru o disciplină/modul de specialitate ca probă de examen, în locul unei discipline teoretice.

Flexibilizarea listei disciplinelor de bacalaureat, oferind posibilitatea de a alege dintre mai multe discipline studiate de elevi pe parcursul liceului, în funcție de interese, nevoi și motivații.

Corelarea și echivalarea nivelului de dificultate a probelor de bacalaureat între diferite discipline de studiu.

Renunțarea la probe de bacalaureat similare pentru diferite profiluri de licee și simplificarea consistentă a programelor de bacalaureat pentru matematică și limba și literatura română, orientând probele către aspecte practice și aplicative la liceele tehnologice, renunțând la abordările pur teoretice, adaptate în funcție de numărul de ore alocat studiului acestor discipline prin planurile cadru.

Regândirea rolului diplomei de Bacalaureat în parcursul școlar și profesional viitor al absolvenților de liceu.

Implementarea unor măsuri de recunoaștere și valorizare a efortului depus de profesorii care lucrează cu elevii în risc, care reușesc să determine un progres școlar consistent la nivelul acestora.

Sprijin financiar pentru familiile dezavantajate socio-economic, în vederea susținerii cheltuielilor necesare participării elevilor la educație și promovării examenului de bacalaureat:
  • Transport școlar:
  • Transport școlar gratuit în baza carnetului de elev.
  • Decontarea integrală și la timp a transportului elevilor navetiști.
  • Microbuze pentru transportul școlar local, având un orar adaptat la programul școlar, acolo unde nu există modalități de transport în comun.
  • Hrană/Masă caldă:
  • Oferirea unei mese calde, în special pentru elevii care participă la activități remediale sau de pregătire suplimentară pentru bacalaureat.
  • Rechizite:
  • Asigurarea rechizitelor necesare pentru elevi.
  • Pregătire remedială și suplimentară pentru bacalaureat:
  • Oferirea de meditații sau alte forme de sprijin educațional suplimentar.
Colaborarea cu autoritățile locale sau județene:
  • Asigurarea personalului specializat pentru asistența familiilor și elevilor în risc de neparticipare la educație, în special a celor care:
  • Provind din medii defavorizate socio-economic.
  • Au părinți plecați la muncă în străinătate.
  • Se confruntă cu situații de violență în familie.
  • Sunt implicați în activități lucrative de la vârste mici.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru sprijinirea educației elevilor și asigurarea accesului egal la oportunități educaționale.

Implementarea unor activități de informare, conștientizare și consiliere a elevilor și a părinților cu privire la:
  • Rolul și importanța educației școlare și a bacalaureatului pentru parcursul educațional și profesional al elevilor:
  • Informarea despre beneficiile și impactul pozitiv al educației și obținerii diplomei de bacalaureat asupra carierei și vieții profesionale”.

Raportul poate fi descărcat de aici:

Educația a avut 12 miniștri în timpul în care această generație a traversat sistemul de învățământ obligatoriu.

Lista ministrilor din 2012 până azi:
  1. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
  2. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
  3. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
  4. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  5. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  6. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  7. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  8. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  9. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  10. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
  11. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – octombrie 2022 (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar. Cîmpeanu demisionează după un scandal în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.
  12. Ligia Deca 3 octombrie 2022 – prezent (PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă generală din Educație, din ultimii 18 ani, care avea să fie și cea mai mare de după Revoluție. Proiectele de legi au fost promulgate, au intrat în vigoare, dar prevederi esențiale privind desființarea inspectoratelor școlar și reorganizarea instituțiilor sunt amânate sine-die din cauza anului electoral 2024. Deca e la al doilea mandat, ministru acum în Guvernul Ciolacu, iar la activ marchează nenumărate întârzieri ale proiectelor de reformă promise și clamate ani la rând.

12 comments
  1. Oare aceasta ne ingrijorează real? dacă nu, înseamnă că nu ne pasă! Păcat, avem copii buni și deștepti!

  2. Sanda,ce pregătiri suplimentare.Profesorii nu și fac orele de curs,pregătire suplimentară fac foarte puțini.Fac pregătire suplimentară în particular cu bani.

    1. Iar te-ntorseși? Ai făcut o obsesie cu profesorii care ”nu-și țin orele, credeți-mă pe mine…”

      Cine ești tu așa atotcunoscătoare? Hai plimbă ursul.

  3. ați dat-o cu cohortele înainte, de parca sunteți din legiunile romane. mă mir că n-ati scris gloata sau turma. statistica asta nu interesează pe nimeni, dovada: ministerul doarme.

  4. Cei 10000 sigur sunt în străinătate. Foarte mulți au emigrat cu copii cu tot.Stiu foarte mulți câte si-au luat și copii și nu au mai venit înapoi și nici nu vor mai veni.

  5. sistemul este foarte prost organizat dupa părerea mea.
    am un băiețel care trece în clasa a 2 a , iar materia pare foarte ciudat structurată , in plus este mai emotiv și dacă nu înțelege din clasa e foarte greu sa reiau cu el acasă .
    eu mă lupt să învăț pentru bac deoarece din 2008 până în 2013 am învățat în Italia întrerupând studiile aici și clar am pierdut foarte multa materie.
    acolo matematica nu este la un nivel atât de avansat.
    pentru noi cei care, părinții ne poartă cu ei peste hotare, ne întoarcem acasă terminam studiile la seral deoarece mai trebuie sa și muncim, cine ne ajuta sa recuperăm materia pierduta ?
    adică totuși , ar trebui sa primim un minim ajutor din partea statului că și noi am învățat aici câțiva ani și ne-am întors pentru a ajuta economia țării și nu a altor țări 🙂

    1. Sunteți ajutați, se face pregătire gratis pentru bacalaureat dar trebuie sa va uitați la avizierul liceului sau sa întrebați la secretariat dacă nu este afișată pregătirea suplimentară.

  6. Dumnezeule, ce statistici! 12 miniștrii in 12 ani!! Mai rău ca la fotbal, unde vorbim de mediu privat. 30% s-au pierdut pe drum?! Nu mai am cuvinte

    1. Ultima generatie fara Clasa pregatitoare a facut Grupa pregatitoare la gradinita. Ca poate s-a uitat acest aspect. Iar copiii care au lipsit de la Bacalaureat si de la Evaluarea nationala, cel putin trei sferturi dintre ei nu au abandonat scoala ci, mai mult ca sigur, au abandonat tara! Din nefericire…

  7. Nu cred că doar miniştrii învățământului sunt responsabili pentru ieşirea din sistem a atâtor elevi. Poate ar trebui să luați la rost şi guvernele, în ansamblul lor. Scăderea nivelului de trai în zonele defavorizate şi nu numai, exodul părinților şi al copiilor către Occident pot fi cauze ale scăderii populației şcolare, pe lângă abandon şi absenteism. Parcă avem şi nişte legi prin care părinții sunt obligați să îşi trimită copiii la şcoală.
    S-a îngrijit cineva de respectarea lor?
    De sancționarea părinților ?
    Autoritățile locale?
    Poliția locală?
    Nu am auzit, văzut nicio măsură în acest sens.
    Cred că este o problemă a întregii societăți, nu doar a Educației acest fenomen.
    Pe de altă parte, când însăşi “autoritățile” discreditează şcoala românească, îi privează pe oamenii şcolii de autoritate, de demnitate, de prestanță, de pârghiile coercitive cu care să mențină ordinea, regulile şi disciplina în şcoală, ce pretenții să avem de la semianalfabeții funcțional , părinți de-acum, care trăiesc bine- merçi în subcultura lui ” las’ că merge şi aşa” sau ” mie la ce mi-a folosit şcoala”?
    România educată a lui Iohannis, Câmpeanu şi Deca???
    O glumă proastă.
    Dezolant…
    P.S.Am auzit că spararanghelul şi căpşunile cresc frumos prin Germania…

    1. Ilyes, foarte bine punctat. Cata vreme cele amintite nu se rezolva, pot sa mai treaca o mie de ministri peste educatie, ca tot nu vom inainta, ci vom merge tot inapoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Sorin Cîmpeanu anunță scenariile posibile pentru acest an școlar: Cel mai pesimist – Evaluarea Națională în august și BAC în septembrie. Cel mai optimist – reluarea școlii în luna mai

Președintele Consiliului Național al Rectorilor, fostul ministru Sorin Cîmpeanu, a declarat în direct la Realitatea Plus că cele trei scenarii probabile, la care se lucrează la Ministerul Educației în prezent,…
Vezi articolul

BAC 2024 Elevii de clasa a XII-a trebuie să dovedească că pot citi corect și cursiv pentru a obține calificativul mediu la proba orală de competențe în limba română / Ce trebuie să știe un elev pentru a primi calificativul avansat sau experimentat

La proba orală de comunicare în limba română, elevii de clasa a XII-a trebuie să poată citi corect și cursiv, pentru a obține calificativul mediu, potrivit procedurii de desfășurare a…
Vezi articolul

Aproape un sfert dintre elevii care au început gimnaziul în 2017 nu au susținut Evaluarea Națională în 2021, la finalul clasei a VIII-a / Pierderile sunt considerabil mai mari în rural, în rândul băieților și în școlile mici – Raport de cercetare

Numai 77% dintre elevii care au început gimnaziul în 2017-2018 și l-au absolvit în 2020-2021, adică în plină pandemie, au reușit să finalizeze acest nivel de învățământ prin susținerea Evaluării…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul