Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a declarat pentru TVR Info că norma didactică de predare ar trebui să fie de 18 ore, dar ar trebui trecute în fișa postului niște activități obligatorii pentru profesori. „Cum ar fi participarea la examenele naționale, pentru că ne confruntăm cu o problemă în ceea ce privește asigurarea resursei umane la examenele naționale”, a spus Florian Lixandru.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Referitor la examenele naționale, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București a precizat că sunt licee care trimit 5 sau 10 profesori „în condițiile în care au un efectiv de 100 de cadre didactice”.
„Ce aș face eu? Aș veni în completare a acestei norme didactice și aș stabili prin fișa postului pentru fiecare cadru didactic niște activități obligatorii. Cum ar fi participarea la examenele naționale, pentru că ne confruntăm cu o problemă în ceea ce privește asigurarea resursei umane la examenele naționale. Mă refer la examenul de bacalaureat. Avem o unitate de învățământ liceal care trimite 5 sau 10 cadre didactice în condițiile în care au un efectiv de 100 de cadre didactice. Eu aș pune că au obligația, în fişa postului, pentru cadrele didactice anumite activități, inclusiv desfășurarea activității remediale, cel puțin o oră pe săptămână fiecare cadru didactic. Nu este corect.”
Florian Lixandru a povestit că sunt profesori de Limba română care stau după ore și pregătesc elevii pentru olimpiade, în timp ce profesorii de alte discipline pleacă acasă după ce au terminat programul:
„Am colegi profesori de limba română, de exemplu, care stau în școală și pregătesc elevii pentru Olimpiadă. Am colegii care predau alte discipline, care după ce au terminat programul, au plecat acasă. Sau avem colege învățătoare la fel care rămân la programul Școala după școală cu copiii, dar sunt și doamne învătătoare care la ora 12.00 când a sunat de ieșire au plecat pentru că sunt angajate la un after school privat. Și atunci aș impune această regulă pentru toată lumea: cel puțin o oră, două pe săptămână să aloce pentru astfel de activități.”
În iunie 2026, Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației a păstrat neschimbate plățile pentru profesorii implicați în organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale și a examenului de Bacalaureat, după consultarea de luni din Comisia de Dialog Social. Nu au fost operate modificări asupra cuantumurilor de plată. Astfel, profesorii care au participat la examenele naționale au primit în 2026 aceleași sume stabilite în 2024, deși între timp inflația cumulată a depășit 13%.
Astfel, profesorii evaluatori au primit în continuare 18 lei pentru fiecare lucrare corectată la Evaluarea Națională și 25 de lei pentru fiecare lucrare corectată la Bacalaureat.
La Evaluarea Națională, asistenții au fost plătiți cu 150 de lei pe zi, iar asistenții cu competențe digitale care scanează și încarcă lucrările pe platforma de evaluare digitalizată au primit 180 de lei pe zi.
La Bacalaureat, plata pentru asistenți a rămas la 210 lei pe zi, iar pentru asistenții cu atribuții digitale la 250 de lei pe zi.
Informații de context
Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.
Edupedu.ro a scris că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an: în unitățile de învățământ preuniversitar din România și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, cu aproape 5.000 mai puțini profesori decât în anul școlar anterior, după cum relevă ultimele date anunțate luni, 5 octombrie – Ziua Internațională a Profesorilor, de Institutul Național de Statistică. Numărul profesorilor a scăzut, așadar, într-un an marcat de măsurile de austeritate impuse în vara anului trecut de Guvernul Bolojan
Potrivit datelor anunțate acum de INS, în sistemul preuniversitar – de la creșe și grădinițe la licee, școli profesionale și postliceale – și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, 219.900 de cadre didactice. Pentru anul școlar anterior, 2024-2025, INS raportase un total de 251.853 de cadre didactice în învățământul românesc, din care, scăzând cadrele didactice din învățământul superior, rămân 224.609 angajate în sistemul preuniversitar.
Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”. „Referindu-mă în mod specific la cancelaria noastră, cred că lucrurile stau oarecum mai bine decât media națională”, a adăugat acesta. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Prima News.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.