Peste 2.600 de vizitatori au venit în weekendul 25-26 aprilie la Muzeul Național de Istorie a României pentru a vedea Coiful de la Coțofenești și cele 2 brățări dacice, recent recuperate și aduse în țară, după ce au fost furate de la un Muzeu din Olanda, anul trecut.
„Număr record de vizitatori în weekend: 2.612″, anunță într-o postare Muzeul Național de Istorie a României.
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări pot fi admirate până pe data de 3 mai, în intervalul orar 10.00 – 18.00.
Prețul unui bilet este de 32 de lei pentru un adult, 8 lei pentru elevi și studenți și 16 lei pentru pensionari.
Informații despre Coiful de la Coțofenești și brățările dacice de la Sarmisegetusa Regia se regăsesc în manualul de Istorie de clasa a V-a.
Pe 22 aprilie artefactele au ajuns în România, după ce au fost furate anul trecut de la un muzeu din Olanda, unde erau expuse.
Din declarația directorului Muzeului Național de Istorie, Cornel Ilie, la returnarea artefactelor:
„Începând de acum, pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coțofenești și cele două brățări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Național de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare.
Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile și ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituții și perseverenței autorităților.
Astăzi, aceste comori se întorc acasă. Iar odată cu ele se întoarce o parte din liniștea noastră, din demnitatea noastră și din încrederea că patrimoniul, atunci când este apărat împreună, poate supraviețui chiar și celor mai dure încercări”.
La rândul său, Ministrul Culturii a spus că „trebuie făcută trecerea de la eveniment la program. Nu e suficient să spunem „s-au întors”, ci trebuie să vedem și «ce înseamnă această întoarcere și ce facem cu ea»
Dacă expunerea de la București este prima reîntâlnire, itinerarea (de după restaurare) trebuie să fie momentul în care aceasta este împărtășită la scară națională. Conferința, expunerea și itinerarea nu sunt și nu trebuie privite ca niște forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei construcții deschise dezvoltării succesive. Campania trebuie să genereze și alte concretizări, alte contexte de întâlnire cu publicul, alte instrumente de mediere, educare și participare, capabile să prelungească și să amplifice sensul inițial al recuperării.
Miza este ca această succesiune de momente să nu rămână o reacție de conjunctură, ci să deschidă un program național cu continuitate, în care patrimoniul este reintrodus în centrul unei pedagogii publice a responsabilității, al unei culturi a participării și al unei noi imaginații instituționale”, a spus Demeter Andras, ministrul Culturii.
Despre Coiful de la Coțofenești și brățările dacice descoperite la Sarmisegetusa Regia
- Coiful princiar de la Coțofenești
Loc descoperire: Coțofenești, județul Prahova
Datare: secolul IV a.Chr.
Material: aur
„Piesa are formă conică, cu partea superioară lipsă şi este lucrată din tablă de aur. Calota este împodobită cu conuri “au repoussée”, dispuse în şiruri orizontale, cu excepţia a două conuri care sunt decorate cu ornamente cruciforme.
În zona frontală sunt reliefaţi doi ochi apotropaici cu sprâncene duble, terminate arcuit.
Apărătoarele de obraz sunt decorate cu câte un personaj cu coif şi pelerină ce se sprijină cu unul din genunchi de un berbec, pe care se pregăteşte să-l sacrifice cu pumnalul.
Apărătoarea cefei este împodobită în două registre, despărţite pe orizontală printr-o bandă de “S”. Decorul din registrul superior este format din 4 animale din profil dispuse spre stânga, în mijloc fiind o rozetă.
Registrul inferior cuprinde 3 animale dintre care 2 afrontate ţin în gură un picior terminat cu o copită. Calota are fragmente lipsă, fisuri, zgârieturi, urme vizibile de lovituri, deformări pe întreaga suprafaţă. Apărătoarea de obraz drept, desprinsă, lipită de coif cu fibre de sticlă şi răşină, cu o perforaţie din vechime, prezintă zgârieturi, fisuri, fragmente lipsă şi urme de lovire.
Apărătoarea stângă, prezintă o perforaţie din vechime, zgârieturi, fisuri, mici fragmente lipsă, urme de lovire, iar în zona de contact cu calota şi apărătoarea de ceafă prezintă tendinţa de desprindere şi lipitură cu fibre de sticlă şi răşină. Apărătoarea de ceafă prezintă urme vizibile de lovituri, zgârieturi şi lungi fisuri cu fragmente lipsă în zona de contact cu calota şi în partea inferioară, precum şi o lipitură cu fibra de sticlă şi răşină. Coiful este vizibil deformat şi în cavităţile decoraţiilor prezintă impurităţi”.
- Brățară dacică plurispiralică
Loc descoperire: Sarmizegetusa Regia
Datare: secolul I a.Chr.
Material: aur
Descriere: Brăţară plurispiralică, (7,5 spirale), din metal galben, cu cele două extremităţi aplatizate, de formă dreptunghiulară, corpul decorat pe fiecare extremitate cu 7 palmete conţinând incizii în formă de brăduţ şi la mijloc un şir de puncte.
Brăţara prezintă la extremităţi o placă dreptunghiulară terminată cu un cap de animal stilizat. Suprafaţa plăcilor dreptunghiulare este decorată cu şiruri transversale constituite din incizii arcuite.
Pe corpul tijei, înaintea palmetelor, sunt cercuri incizate care o înconjoară. Plăcile terminale se suprapun ca poziţie.
- Brățară dacică plurispiralică
Loc descoperire: Sarmizegetusa Regia
Datare: secolul I a. Chr.
Material: aur
Descriere: Brăţară plurispiralică, (7.8 spirale), din metal galben, cu cele două extremităţi aplatizate, de formă dreptunghiulară, corpul decorat pe fiecare extremitate cu 7 palmete conţinând incizii în formă de brăduţ şi la mijloc un şir de puncte.
Brăţara conţine la extremităţi o placă dreptunghiulară cu un cap de animal stilizat.
Suprafaţa plăcilor dreptunghiulare este decorată cu linii în formă de brăduţ, incizate. Plăcile terminale sunt vizibile pe aceeaşi parte. Animalele de la extremităţi au gura marcată printr-o incizie şi ochii situaţi pe margini.
Capetele animalelor sunt decorate cu mici cercuri. Pe corpul tijei, înaintea palmetelor, sunt cercuri incizate care o înconjoară.
Informații de context
Coiful de aur de la Coțofenești și alte artefacte dacice au fost furate după o explozie la muzeul Drents din Olanda, sâmbătă dimineața, pe 25 ianuarie 2025. Potrivit presei, ele ar fi fost asigurate pentru suma de 30 de milioane de euro. Furtul include exponate din patrimoniul României, expuse în cadrul expoziției „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”.
Ministra Culturii de atunci, Natalia Intotero, a anunțat că îl demite pe directorul Muzeului Național de Istorie (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, după ce acesta a refuzat să-și dea demisia de onoare.
La peste un an distanță, pe 2 aprilie 2026, Coiful dacic de la Coțofenești și două brățări dacice au fost găsite și vor fi returnate în România, au anunțat autoritățile din Țările de Jos. Comoara a fost predată autorităților de avocatul suspecților, în schimbul unei pedepse mai blânde, scrie G4Media. Cei trei suspecți sunt olandezi.
La conferința de presă a fost prezentă și Daniela Buruiană, o procuroare din România care a lucrat împreună cu procurorii olandezi, precum și procurorul Rareș Stan. Daniela Buruiană este reprezentanta României la agenția UE Eurojust.
Procurorul Rareș Stan a anunțat că autoritățile din cele două țări continuă căutările pentru a recupera și o brățară de aur care nu fost găsită încă.
Tribunalul din Assen va judeca cazul privind furtul de opere de artă în zilele de 14, 16 și 17 aprilie. Cei trei suspecți din Heerhugowaard vor fi judecați atunci pentru furtul unor comori artistice vechi de secole, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului. Cei trei suspecți sunt Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani).