Ministra Culturii, după ce Coiful de la Coțofenești a fost furat în Olanda: Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile. Contractele să fie încheiate mai atent

432 de vizualizări
Natalia Intotero / Foto: Ilona Andrei – G4Media
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenție telefonică la ședința Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziții trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, potrivit Agerpres.

Ea a menționat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

  • Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziției cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR și Ministerului Culturii de la vremea respectivă.

În organizarea expoziției au avut atribuții conducerea Muzeului Național de Istorie a României și reprezentanți ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziție, a precizat Natalia Intotero. „Colegii de la Muzeul Național de Istorie sunt cei care au inițiat această discuție, această expoziție, inclusiv partea de contracte”, a adăugat ea.

„Îmi exprim și eu întristarea pentru această tragedie, așa cum simt și eu o durere imensă în suflet, așa o simte fiecare român din țară și fiecare membru al Comisiei pentru cultură”, a completat ministrul.

Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoților, ea a afirmat că nu a primit personal, menționând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.

„Am fost sunată de șeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziții au ajuns la Ministerul Culturii și își încep activitatea”, a explicat Intotero.

Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Național de Istorie a României și celor din minister care au avizat acele documente să dea explicații având în vedere speculațiile din spațiul public.

„Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziție contractul care a stat la baza realizării acelei expoziții. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidențiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidențiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliștii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziției toate detaliile”, a transmis Natalia Intotero.

Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situații, inclusiv modificări legislative. „Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziții care se află în afara țării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a indicat ministrul.

Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziției a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.

Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: „Da. Nu puteam să las instituțiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (…) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare și nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aș fi așteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR”, mai notează Agerpres.

Comisia de cultură a Camerei Deputaților i-au audiat luni, printre alții, pe directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, și secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ștefana Baciuna.

  • Context. Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârșitul săptămânii trecute.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: În norma didactică ai și o componentă administrativă. Problema este când aceste activități administrative sunt atât de multe și de complicate încât interferează cu rolul tău de profesor

Noul ministru al Educației, Daniel David, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, că „în norma didactică ai și o componentă administrativă”, iar problema apare când activitățile administrative „sunt atât de multe…
Vezi articolul

Kitul educațional care i-a făcut pe 90% dintre părinții care l-au primit să se joace mai mult cu copiii lor și care le-a dezvoltat celor mici abilitățile cognitive și creative / Rezultatele unuia dintre cele mai ample studii realizate vreodată în educația timpurie din România: 45% dintre părinți invocă lipsa banilor, ca motiv pentru care nu își trimit copiii la grădiniță, iar 37% spun că discută lunar sau mai rar cu copiii lor

La începutul anului școlar trecut, în septembrie 2022, în peste 700 de comunități defavorizate din 40 de județe a început derularea proiectului „Start în educație“. Timp de un an școlar,…
Vezi articolul
Deschiderea școlilor

O petiție pentru deschiderea școlilor și grădinițelor a strâns peste 15 mii de semnături. Inițiatorii susțin că “elevii au dreptul şi merită acces real şi egal la educaţie. Credem că o „Românie educată” nu se poate construi cu învăţământ online prelungit la nesfârşit”

„Solicităm deschiderea şcolilor şi grădinţelor în condiţii de siguranţă sanitară. Elevii au dreptul şi merită acces real şi egal la educaţie, în condiţii sigure din punct de vedere sanitar”, susțin…
Vezi articolul