Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, a vorbit despre influența politicului în școli și a precizat că nu a simțit „vreodată vreo presiune” din partea Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Aceasta a afirmat că s-au mai schimbat inspectorii școlari, dar „asupra mea nu s-a făcut niciun fel de presiune”. Declarațiile au fost făcute duminică, 20 septembrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Candidații la concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de director și director adjunct din școlile de stat, sesiunea august-decembrie 2026, pot transmite cererile de înscriere până pe 2 octombrie, potrivit procedurii Ministerului Educației și Cercetării.
- Peste 7.800 de posturi de director și director adjunct sunt scoase la concurs, a anunțat ministrul Mihai Dimian pe 2 septembrie.
„Eu conduc Colegiul Caragiale din 2010, atunci nu se organiza concurs. Eu, personal, din partea Inspectoratului Școlar al Municipiului București, nu am simțit vreodată vreo presiune. Sincer, de niciun fel”, a spus Andreia Bodea.
Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București a menționat că n-a făcut politică și nu s-a înscris în niciun partid:
„Eu nu aparțin niciunui partid, n-am făcut politică, nu m-am înscris în niciun partid, nu am fost numită politic. Eu nu înțeleg chestia asta „a fost numit politic”. În fiecare an școlar, prin decizia consiliului de administrație al ISMB, mi se oferea posibilitatea de a conduce un an de zile Colegiul Caragiale. La un moment dat a apărut primul concurs, a apărut al doilea concurs, m-am dus la concurs, am luat aceste concursuri. (…) Sigur că s-au tot schimbat și inspectori, și inspectori generali, și generali adjuncți. Asupra mea nu s-a făcut niciun fel de presiune”.
Informații de context
Înscrierile la concursul național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat au început luni, 14 septembrie 2026, și se încheie pe 2 octombrie 2026. Este sesiunea august-decembrie 2026, organizată în baza Metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.155/2026.
Cine se poate înscrie la concursul pentru directori și directori adjuncți
La concurs pot participa cadrele didactice titulare în învățământul preuniversitar care au o vechime de minimum 5 ani în învățământ, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Candidații trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, toate condițiile stabilite prin metodologia concursului.
Prevederile se aplică unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv unităților de învățământ special și centrelor școlare pentru educație incluzivă.
Documentele necesare înscrierii sunt încărcate de candidați în aplicația informatică dedicată concursului.
CALENDAR Concurs directori 2026. Dosarele se depun între 14 septembrie și 2 octombrie
Potrivit calendarului pentru sesiunea august-decembrie 2026, principalele etape sunt:
- 14 septembrie – 2 octombrie 2026 – depunerea dosarelor de înscriere;
- 13 octombrie 2026 – proba de evaluare a competențelor și afișarea rezultatelor;
- 20 octombrie 2026 – proba scrisă și afișarea rezultatelor;
- 21 octombrie – 4 noiembrie 2026 – evaluarea administrativă a proiectelor planurilor manageriale și a proiectelor planurilor de acțiune de către comisiile de interviu;
- 12 – 27 noiembrie 2026 – proba de interviu;
- 9 decembrie 2026 – afișarea rezultatelor finale ale concursului.
Trei probe la concursul pentru directori: evaluarea competențelor, proba scrisă și interviul
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct cuprinde trei probe.
Prima este proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia sunt testate „capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului”. Evaluarea se face prin intermediul platformei informatice.
A doua este proba scrisă, prin care sunt evaluate „cunoștințele de management şi legislație școlară”. Și această evaluare se realizează automat, prin intermediul platformei informatice.
Subiectele pentru primele două probe sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în științele educației și specialiști în psihometrie.
Ce presupune interviul
A treia probă este interviul, care are două componente.
Prima este evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizate de candidat pentru școala la care dorește să ocupe funcția de director sau director adjunct.
A doua componentă presupune evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea modului în care candidatul își susține planul managerial.
Concursul se desfășoară pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, iar calendarul sesiunii august-decembrie 2026 și bibliografia pentru concurs au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării.
8 comments
Nici directorul Serban Adrian de la scoala sfanta treime din bucuresti nu si-a angajat fiica,nevasta si ginerele in scoala. E nevoie sa spunem de calitatea muncii prestate? Sau daca se poate numi munca ceea ce fac? Colac peste pupaza a facut si angajare fictiva in scoala, sunt articole pe internet dar edupedu cenzureaza si nu vor sa scrie despre asta
Un răutăcios i-ar da replica d-nei ,,ori sunteți nesimțită. ori sunteți pe-o mână”. Dar, cum nu-i recomandată nimănui răutăcioșenia, este de înțeles că, atâta vreme directorul face ,,ce trebuie”, n-are de ce să se intervină cu ,,presiune”. D-na, având cel puțin experiența vârstei, cunoaște foarte bine aceste aspecte și le pune în practică, fără presiune, se înțelege.
Doamna director nu a făcut politica vreunui PARTID, în mod direct, dar a făcut, ca director, politica educațională a fiecărui partid care și-a numit ministrul, pentru că altfel ISG, de la ISMB, proceda la o inspecție managerială, dacă era numita prin concurs sau proceda la destituire imediat ce doamna director a comentat pe diferite posturi TV
Adevărul este că ceea ce reprezenta alternanța la putere și primenirea ierarhiilor până în 2004, cu toate scandaloasele numiri, demiteri, procese, mobilizări ale fidelilor, a fost înlocuit ulterior de atât de populara și, simultan, impopulara „stabilitate”. Eu îmi explic „unitatea în diversitate” prin trei mecanisme. Primul vizează încuscririle, încumetririle (sic!), înrudirea familială și la nivel de afini a multor aparent adversari politici, cauzele fiind impostura politică, diferențele de ideologie neavând vreo semnificație reală pentru politicienii locali, și oportunismul, pe principiul „pupă-l în bot și papă-i tot”, iar consecința fiind că toți sunt rude sau afini, indiferent de culoarea politică. Al doilea vizează acumularea de capital și instrumentalizarea acestuia în sens politic sau electoral. Cu alte cuvinte, cine a acumulat, a și contribuit, astfel devenind indispensabil. Cine nu a acumulat, nici nu a fost căutat, nici nu a fost preferat, nici nu a meritat. Al treilea mecanism are legătură cu securismul de rit nou, cu fabricile de diplome care garantează apartenența la o „inteligență” pusă în serviciul apărării nu statului, ci propășirii și stabilității politice. În opinia mea, noua boierime, care conduce sine die nu doar statul, ci și fiecare dintre falangele sale instituționale, are drept numitor comun conflictul de interese, traficarea funcțiilor, obediența necritică față de etajele superioare și aroganța față de cele inferioare, transformarea instituțiilor publice în mici organizații politice, după algoritm. Într-o vreme, școlile erau și vopsite în culorile partidului care le patrona. Astăzi, sunt alți indicatori ai politizării: evitarea coordonată a licitațiilor publice și direcționarea banilor publici pe principiul „punct ochit, punct lovit”, trimiterea de soli și reprezentanți la evenimente politice, invitarea politicienilor la evenimentele școlii, slujirea acelei nomenclaturi cultivate politic, care revendică tratament preferențial la transferuri, evaluări, examene, angajări etc. Din punctul meu de vedere, toți directorii care au participat tăcuți și cuminți la consultările miniștrilor Andronescu, Câmpeanu și Deca, vizând proiectul „Educația ne unește” și pachetul legislativ „România Educată”, ambele reprezentând doar exerciții de PR și simulacre de reformă, ar merita să revină la catedră. Dacă CN I.L. Caragiale a scăpat de toate aceste racile, atunci meritul doamnei directoare este remarcabil și trebuie lăudat.
ferească dzeu de cand e directoare …
Daca încerci să ai alta poziție decât cea agreată de stăpânirea Înaltei Porți, adică ISJ, te calcă în picioare. Probabil doamna a fost obedienta.
Vrăjeală pentru prostit proștii!!!
Omul din interiorul partidului, pus și susținut de partid, care aplică directivele partidului: pe mine inspectoratul nu a pus niciodată presiune.
Să îi spunem doamnei de ce?