Subiectele de la Evaluarea Națională ar putea fi schimbate începând cu examenul din 2028, pentru a introduce elemente „mai apropiate de viața reală sau de profesiile viitorului”, a declarat ministrul Educației, Mihai Dimian, într-un interviu acordat Radio România Iași pe 20 septembrie. Pentru o modificare mai amplă a formatului examenului, inclusiv eventuala introducere a unei probe suplimentare la alegere în funcție de profilul liceal dorit, ministrul spune că elevii ar trebui să cunoască noile reguli cu cel puțin doi ani înainte. Oficialul anunță că în procesul de revizuire a EN sunt implicați și cei de la OCDE, organizația care derulează testările PISA și la care România este în proces de aderare.
„În privința evaluării actuale și a faptului că putem revizui anumite subiecte care se dau pentru a le face mai bine orientate către viața reală, acest lucru se poate întâmpla și în termen de un an, maximum doi. Nu la Evaluarea următoare, elevii s-au pregătit într-un anumit mod, dar la Evaluarea din 2028, sigur că ele pot fi deja implementate”, a declarat Mihai Dimian.
Este pentru prima dată când ministrul indică explicit anul 2028 pentru aplicarea unor modificări ale subiectelor de la Evaluarea Națională.
Dimian susține că actualul examen nu reprezintă modalitatea optimă de admitere la liceu și invocă o „discrepanță” între cele două discipline evaluate, Limba și literatura română și Matematica, și profilul pe care elevul dorește să îl urmeze la liceu.
„Consider că există o anumită discrepanță între ceea ce evaluăm la Evaluare Națională și profilul pe care un elev alege să-l urmeze în continuare”, a spus ministrul.
El a dat exemplul unui elev care dorește să urmeze profilul Științe ale naturii și care are rezultate și interes pentru Chimie și Biologie, dar a obținut o notă mai mică la Limba și literatura română.
„Dacă cineva dorește să urmeze un profil de Științe, de exemplu, și a demonstrat în școala generală competențe, cunoștințe și o pasiune pentru chimie, pentru biologie, atunci nu-i limitez această dorință a lui de a studia Științele naturii pentru că a luat o notă mai mică la limba și literatura română. În momentul de față se întâmplă lucrul acesta”, a declarat Mihai Dimian.
Ministrul a dat și exemplul invers, al elevilor interesați de discipline umaniste: „Sunt copii pasionați de istorie și geografie și nu pot ajunge în clasa dorită pentru că, la fel, au o notă mai mică la matematică.”
Una dintre variantele propuse de ministru este introducerea unei probe suplimentare la alegere și modificarea ponderilor rezultatelor în funcție de profilul liceal pentru care candidează elevul.
„Adăugând poate o probă suplimentară la alegere și revăzând aceste ponderi în funcție de profilul pe care elevul dorește să-l urmeze la liceu, putem potrivi mai bine scorul, media cu care elevul intră în această competiție, cu pregătirea lui, profilul lui și cu profilul pe care dorește să-l urmeze”, a spus Dimian.
Propunerea unei probe suplimentare la alegere nu este nouă. Mihai Dimian a avansat-o public și în luna august, în contextul discuțiilor despre admiterea separată organizată de licee. Ministrul vorbea atunci despre două variante: o formă de evaluare pe parcursul gimnaziului sau „o probă la alegere, suplimentară, la Evaluarea Națională”.
În interviul de la Radio România Iași, ministrul precizează însă că aceasta rămâne deocamdată o propunere și că o asemenea modificare trebuie discutată cu specialiștii în educație.
„Asta este o propunere, dar, din punctul meu de vedere, experții din educație trebuie consultați în acest proces”, a spus Mihai Dimian.
Potrivit acestuia, Ministerul are „un acord de principiu” cu experți ai OCDE și discută despre finanțare din partea Comisiei Europene și cofinanțare națională pentru procesul de revizuire.
„Acest proces de revizie să conducă la mai multe obiective: potrivirea cu profilul, o mai bună orientare către viața reală și reducerea abandonului școlar. Mult se pierde la această tranziție de la gimnaziu la liceu și atunci este nevoie să acționăm și în acest fel”, a declarat ministrul.
Pentru schimbarea formatului Evaluării Naționale, Dimian spune că elevii trebuie să afle regulile suficient de devreme și exclude modificarea examenului pentru o generație ajunsă deja în clasa a VIII-a.
„Dacă ajung să-i spun elevului care a intrat în clasa a VIII-a că poate să dea acum și la istorie sau la chimie o probă, este un pic cam târziu”, a spus ministrul.
El a invocat drept precedent noul Bacalaureat pregătit pentru generația care a intrat în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 și care ar urma să susțină examenul în 2030.
Pentru Evaluarea Națională, Dimian consideră posibilă o perioadă de pregătire de doi ani: „Se poate gândi o etapă de doi ani de zile. Adică cei care intră în clasa a VII-a să știe ce îi așteaptă la finalul clasei a VIII-a în ceea ce privește Evaluarea Națională și schimbările care se fac.”
Ministrul a precizat că decizia privind o schimbare a formatului examenului ar urma să aparțină în final Parlamentului.
„Sigur, aceasta va decide în final Parlamentul, dar o perioadă de cel puțin doi ani în care elevii să cunoască ceea ce îi așteaptă la Evaluarea Națională într-o formă schimbată, într-o formă revizuită, cred că este necesară”, a declarat Mihai Dimian.
În prezent, Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a cuprinde probe scrise la Limba și literatura română și Matematică, precum și proba la Limba și literatura maternă pentru elevii care au studiat în limbile minorităților naționale. Media obținută la Evaluarea Națională este folosită pentru a ierarhiza elevii care vor un loc la liceu.
Fragmentul integral din interviul acordat de ministrul Educației, Mihai Dimian, la Radio România Iași, pe 20 septembrie 2026, pe tema schimbării Evaluării Naționale:
Andreea Daraban: „Credeți că felul în care arată, în prezent, Evaluarea Națională la clasa a VIII-a reprezintă modalitatea optimă pentru admiterea la liceu?”
Mihai Dimian: „Nu, și am exprimat acest lucru și public și în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în comisiile parlamentare. Consider că există o anumită discrepanță între ceea ce evaluăm la Evaluare Națională și profilul pe care un elev alege să-l urmeze în continuare. Pe lângă tipul de evaluare, adică introducerea unor elemente, să spunem, mai apropiate de viața reală sau de profesiile viitorului în cadrul Evaluării Naționale, pe lângă reforma în sine a celor două, consider că dacă cineva dorește să urmeze un profil de Științe, de exemplu, și a demonstrat în școala generală competențe, cunoștințe și o pasiune pentru chimie, pentru biologie, atunci nu-i limitez această dorință a lui de a studia Științele naturii pentru că a luat o notă mai mică la limba și literatura română. În momentul de față se întâmplă lucrul acesta.
Sau sunt copii pasionați de istorie și geografie și nu pot ajunge în clasa dorită pentru că, la fel, au o notă mai mică la matematică. Este importantă în formare, dar repet, adăugând poate o probă suplimentară la alegere și revăzând aceste ponderi în funcție de profilul pe care elevul dorește să-l urmeze la liceu, putem potrivi mai bine scorul, media cu care elevul intră în această competiție, cu pregătirea lui, profilul lui și cu profilul pe care dorește să-l urmeze.
Asta este o propunere, dar, din punctul meu de vedere, experții din educație trebuie consultați în acest proces. Avem, de asemenea, un acord de principiu și cu experții OECD. Discutăm acum și despre o finanțare de la Comisia Europeană și despre o cofinanțare de la noi pentru ca acest proces de revizie să conducă la mai multe obiective: potrivirea cu profilul, o mai bună orientare către viața reală și reducerea abandonului școlar. Mult se pierde la această tranziție de la gimnaziu la liceu și atunci este nevoie să acționăm și în acest fel.”
Andreea Daraban: „De când preconizați că ar putea surveni o schimbare și pentru cine s-ar aplica?”
Mihai Dimian: „În privința evaluării actuale și a faptului că putem revizui anumite subiecte care se dau pentru a le face mai bine orientate către viața reală, acest lucru se poate întâmpla și în termen de un an, maximum doi. Nu la Evaluarea următoare, elevii s-au pregătit într-un anumit mod, dar la Evaluarea din 2028, sigur că ele pot fi deja implementate.
În privința formatului de evaluare, aici trebuie avut un pic grijă, pentru că dacă ajung să-i spun elevului care a intrat în clasa a VIII-a că poate să dea acum și la istorie sau la chimie o probă, este un pic cam târziu. Reamintesc că în această vară am pregătit examenul de Bacalaureat pentru 2030, astfel încât elevii care intră în clasa a IX-a să știe ce îi așteaptă la finalul studiului. Asta este de dorit.
Sigur că, având în vedere situația în care ne aflăm, se poate gândi o etapă de doi ani de zile. Adică cei care intră în clasa a VII-a să știe ce îi așteaptă la finalul clasei a VIII-a în ceea ce privește Evaluarea Națională și schimbările care se fac. Sigur, aceasta va decide în final Parlamentul, dar o perioadă de cel puțin doi ani în care elevii să cunoască ceea ce îi așteaptă la Evaluarea Națională într-o formă schimbată, într-o formă revizuită, cred că este necesară.”
