Două tipuri de gânduri iraționale, ce țin de toleranța scăzută la frustrare, respectiv cele de tip evaluare globală, sunt cele mai importante variabile în apariția stărilor de plictiseală, potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Analiza, publicată la sfârșitul anului 2020, dar prezentată acum de instituție, pleacă de la premisa că plictiseala este o stare foarte comună și poate fi asociată multor emoții, dar este un subiect “destul de neglijat în literatura științifică” și nu are o definiție unitară, potrivit unui comunicat UBB.
- Articolul UBB îi are ca autori pe drd. Ion Milea, dr. Roxana Cardoș și prof. univ. dr. Daniel David (Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie al UBB ) și a fost publicat în jurnalul academic Behavioural and Cognitive Psychotherapy (decembrie 2020).
Cele două tipuri de gânduri iraționale considerate a fi variabilele cele mai importante pentru starea de plictiseală, conform prezentării UBB:
- gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)
- gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice)
Premisele cercetării, așa cum sunt prezentate de către universitate:
- “Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități. “
Autorii propun “strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată”, dintre cere cele mai eficiente sunt “strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă”, abordări ce “consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția”.
- “În ceea ce privește plictiseala, s-a observat că gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare și evaluare globală sunt semnificative în apariția plictiselii, iar cele de tip toleranță la frustrare sunt semnificative ne protejează de aceasta”, se precizează în comunicat.
Acesta menționează că în studiu s-au folosit date obținute de la 233 de participanți recrutați online și care au fost analizate prin modele de mediere multiplă.
Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.