Frustrarea și evaluările generaliste – variabile-cheie în apariția plictiselii, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai

1.318 vizualizări
Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Două tipuri de gânduri iraționale, ce țin de toleranța scăzută la frustrare, respectiv cele de tip evaluare globală, sunt cele mai importante variabile în apariția stărilor de plictiseală, potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Analiza, publicată la sfârșitul anului 2020, dar prezentată acum de instituție, pleacă de la premisa că plictiseala este o stare foarte comună și poate fi asociată multor emoții, dar este un subiect “destul de neglijat în literatura științifică” și nu are o definiție unitară, potrivit unui comunicat UBB.

Cele două tipuri de gânduri iraționale considerate a fi variabilele cele mai importante pentru starea de plictiseală, conform prezentării UBB:

  1. gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)
  2. gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice)

Premisele cercetării, așa cum sunt prezentate de către universitate:

  • “Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități. “

Autorii propun “strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată”, dintre cere cele mai eficiente sunt “strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă”, abordări ce “consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția”.

  • “În ceea ce privește plictiseala, s-a observat că gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare și evaluare globală sunt semnificative în apariția plictiselii, iar cele de tip toleranță la frustrare sunt semnificative ne protejează de aceasta”, se precizează în comunicat.

Acesta menționează că în studiu s-au folosit date obținute de la 233 de participanți recrutați online și care au fost analizate prin modele de mediere multiplă.

Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Dragă Andrei, in ce calitate scrii aceste randuri? Ai citit, macar articolul, ai idee de ce s-ar discuta despre tema asta pe un site ca edu-pedu? Sau doar ai vrut sa nu ratezi ocazia de a-l vorbi de rau pe rectorul de la UBB?

  2. “Cercetatorii” de la UBB lovesc din nou, mai ceva decat celebrii “cercetatori britanici”.
    Alo, tov. rector Davidica, cu reclama de-asta desantata ai impresia ca o sa atragi mai multi fraieri pe post de studenti?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tabere studențești 2024. Cazare gratuită la munte timp de o săptămână în luna februarie, pentru studenții integraliști, cu bursă socială sau cu performanțe deosebite / Înscrierile, deschise deja la unele facultăți – condițiile de participare

Sesiunile de tabere studențești 2024 se deschid cu două săptămâni care pot fi petrecute în locații din zone de munte, în luna februarie, în premieră pentru ultimii ani, potrivit comunicatelor…
Vezi articolul

Din ianuarie 2023, copiii care fac sport de performanță ar putea primi lunar tichete în valoare de 150 de lei pentru a-și cumpăra echipamente / Guvernul, care recent a lansat Strategia Națională pentru Sport, nu a susținut proiectul de lege care merge acum la promulgare

Un proiect de lege prin care copiii care sunt legitimați la un club sportiv și fac sport de performanță, primesc tichete în valoare de 150 de lei pe lună, a…
Vezi articolul

Consiliul Național al Rectorilor – împotriva unui prag stabilit prin lege pentru mandatele rectorilor: a adoptat o rezoluție prin care cere ca numărul acestora să fie “limitat”, dar limita să fie decisă de universitate, iar durata unui mandat să fie de cinci ani

Consiliul Naţional al Rectorilor a adoptat o rezoluţie prin care solicită ca numărul de mandate ale rectorului să fie limitat şi stabilit de către fiecare comunitate academică, iar forul se…
Vezi articolul