Frustrarea și evaluările generaliste – variabile-cheie în apariția plictiselii, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai

1.323 de vizualizări
Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Două tipuri de gânduri iraționale, ce țin de toleranța scăzută la frustrare, respectiv cele de tip evaluare globală, sunt cele mai importante variabile în apariția stărilor de plictiseală, potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Analiza, publicată la sfârșitul anului 2020, dar prezentată acum de instituție, pleacă de la premisa că plictiseala este o stare foarte comună și poate fi asociată multor emoții, dar este un subiect “destul de neglijat în literatura științifică” și nu are o definiție unitară, potrivit unui comunicat UBB.

Cele două tipuri de gânduri iraționale considerate a fi variabilele cele mai importante pentru starea de plictiseală, conform prezentării UBB:

  1. gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)
  2. gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice)

Premisele cercetării, așa cum sunt prezentate de către universitate:

  • “Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități. “

Autorii propun “strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată”, dintre cere cele mai eficiente sunt “strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă”, abordări ce “consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția”.

  • “În ceea ce privește plictiseala, s-a observat că gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare și evaluare globală sunt semnificative în apariția plictiselii, iar cele de tip toleranță la frustrare sunt semnificative ne protejează de aceasta”, se precizează în comunicat.

Acesta menționează că în studiu s-au folosit date obținute de la 233 de participanți recrutați online și care au fost analizate prin modele de mediere multiplă.

Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Dragă Andrei, in ce calitate scrii aceste randuri? Ai citit, macar articolul, ai idee de ce s-ar discuta despre tema asta pe un site ca edu-pedu? Sau doar ai vrut sa nu ratezi ocazia de a-l vorbi de rau pe rectorul de la UBB?

  2. “Cercetatorii” de la UBB lovesc din nou, mai ceva decat celebrii “cercetatori britanici”.
    Alo, tov. rector Davidica, cu reclama de-asta desantata ai impresia ca o sa atragi mai multi fraieri pe post de studenti?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Arzu Salim, o tânără din Constanța, a obținut cel mai mare punctaj din țară la Rezidențiat 2023: Pentru a obține un rezultat bun trebuie să și renunți la anumite lucruri / Îmi doresc să fac o pregătire în străinătate, dar nu să plec de tot

Arzu Salim, o tânără din Constanța, a obținut cel mai bun rezultat din țară la examenul de Rezidențiat 2023, sesiunea din noiembrie, 936 de puncte din 950, la Medicina. „Pentru…
Vezi articolul

Bursele profesionale pentru 132 de elevi de la Liceul Tehnologic din Motru, de acum 4 ani școlari, sunt încă neplătite. Inspectoratul școlar Gorj anunță că a dat de mai multe ori bani școlii, dar directorii refuză să-i acorde pentru că elevii nu ar fi depus cereri în termen

Elevii de la Liceul Tehnologic din Motru, județul Gorj, nu au primit bursele profesionale din anul școlar 2020-2021 nici până în prezent, unii dintre ei deja fiind absolvenți ai liceului.…
Vezi articolul