Premierul Ilie Bolojan a declarat, în prima zi de școală, într-un interviu acordat TVR pe 8 septembrie, că una dintre consecințele creșterii normei de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână este reducerea posturilor la plata cu ora și a celor ocupate de profesori suplinitori. „Efectele, v-am spus, vor fi de natură financiară și mai mulți titulari, mai bine pregătiți, prin aceste efecte, vor fi la clasă în locul suplinitorilor”, a spus Bolojan, explicând astfel că, în opinia sa, titularii sunt garanția calității în educație. Eticheta de „suplinitor” pe care o folosește premierul Bolojan are rol peiorativ în acest context, așa că explicăm mai jos ce înseamnă statutul de suplinitor.
Declarația premierului a venit în contextul protestelor de stradă organizate de sindicatele din educație chiar în ziua de începere a școlii. Bolojan a recunoscut că măsurile – creșterea normei didactice, reducerea degrevărilor pentru directori și inspectori, dar și limitarea numărului de suplinitori – au generat tensiuni, dar a insistat că ele erau „necesare pentru a plafona cheltuielile cu salariile” și pentru a economisi „circa 10% din bugetul de educație”.
Cine sunt profesorii suplinitori și de ce nu diferă calitatea lor de cea a profesorilor titulari
În școala românească, „profesor suplinitor” nu înseamnă un cadru didactic mai puțin pregătit. Diferența față de un profesor titular ține de statutul postului ocupat: titularul are un contract pe perioadă nedeterminată, obținut în urma concursului național de titularizare, în timp ce suplinitorul predă pe bază de contract pe perioadă determinată, ocupând un post rămas liber într-o școală, un post care a fost scos la concurs dar pe o durată de 1, 2 sau cel mult 3 ani școlari. De cele mai multe ori, suplinitorii sunt nevoiți să predea în mai multe școli. Pe mulți suplinitori sițuația îi obligă să dea an de an concursul de angajare în profesori, pentru că nota cea mai recentă este cea care contează la angajare, chiar dacă nu există perspectiva titularizării pentru ei.
Ambele categorii de profesori, atât titularii cât și suplinitorii, trebuie să aibă studii de specialitate și să susțină examenul de titularizare – diferența fiind dată doar de disponibilitatea posturilor. În practică, mulți profesori suplinitori sunt debutanți sau tineri bine pregătiți care intră în sistem și care, în lipsa unor posturi titularizabile, predau temporar pe posturi libere.
Astfel, eticheta de „suplinitor” nu are legătură cu calitatea predării, ci cu statutul administrativ al postului ocupat.
Profesoara Nina Vasile combătea într-un interviu pentru TVR în 2024 această „ștampilă”: „Paradoxul în sistemul românesc este acest profesor suplinitor. Când un om aude „suplinitor”, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă. Nu sunt o profesoară excelentă neapărat, am minusurile mele, dar nu înseamnă că nu sunt calificată, pentru că am terminat facultatea, am și doctoratul. Și sunt ca mine mulți, mulți profesori suplinitori cu doctorat și cu definitivat, și cu gradele luate toate”.
Eurydice explică ce înseamnă cadrele didactice suplinitoare
„Cadrele didactice suplinitoare sunt angajate prin decizie a inspectorului general pentru o perioadă de maxim un an şcolar sau până la întoarcerea titularului. Cadrele didactice suplinitoare trebuie să concureze anual pentru un post sau o catedră didactică şi nu beneficiază de drepturile specifice ale cadrelor didactice titulare menţionate anterior.
În cazul în care într-o anumită unitate de învăţământ rămân ore libere după finalizarea tuturor activităţilor de mobilitate a personalului didactic, directorul poate atribui aceste ore prin cumul sau plata cu ora personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionare”.
România are circa 230.000 de posturi în învățământ, dintre care „aproximativ 160.000 sunt ocupate de titulari, iar restul de peste 70.000 de suplinitori și posturi la plata cu ora”, potrivit premierului. Creșterea normei la 20 de ore a redus drastic numărul orelor disponibile la plata cu ora, ceea ce, spune Bolojan, va duce la scăderea suplinitorilor din sistem.
În replică, sindicatele susțin că măsurile lovesc în stabilitatea școlii, afectând în special profesorii tineri și veniturile profesorilor care completau norma cu ore plătite suplimentar.
Edupedu.ro a arătat într-o analiză recentă făcută pe baza datelor prezentate de ministrul Daniel David că peste 17.000 de profesori titulari au dispărut din învățământ de la un an la altul, fără nicio explicație.
Oficialul a precizat pe 29 august că „Începem anul școlar 2025 – 2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024 – 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un număr similar cu cel din anul școlar 2024 – 2025), celelalte norme urmând a fi acoperite de suplinitori”, a scris ministrul.
Dacă datele ar fi ca în anunțul ministrului și al premierului, înseamnă că în anul școlar 2024–2025 ponderea suplinirilor a explodat: aproximativ 72.720 norme acoperite prin suplinire și plată cu ora, față de circa 50.331 în 2023–2024. În 2025–2026, suplinirile coboară la aproximativ 58.310, pe datele prezentate public de ministru.