Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că „în cercurile politice se vorbește de o nouă creștere a normei didactice de predare la 24 de ore”. Liderul sindical a afirmat că „acest lucru va face sistemul de învățământ mult mai neatractiv decât este în momentul de față, iar reacțiile le vor constata guvernanții noștri cât de curând”. Declarațiile au fost făcute miercuri, 19 noiembrie, pentru TVR Info.
- Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Liderul sindical le-a transmis profesorilor să fie foarte atenți la tot ceea ce se discută în momentul de față în spațiul public, „la toate declarațiile politicienilor noștri”. Marius Nistor a precizat că măsurile de austeritate nu încetează:
„În cercurile politice se vorbește de o nouă creștere a normei didactice de predare la 24 de ore. Acest lucru nu va rezolva niciun fel de criză. Acest lucru va face sistemul de învățământ mult mai neatractiv decât este în momentul de față, iar reacțiile le vor constata guvernanții noștri cât de curând. Așa că le cer și colegilor mei să fie foarte atenți la tot ceea ce se discută în momentul de față în spațiul public, la toate declarațiile politicienilor noștri. Măsurile de austeritate nu încetează. Măsurile de austeritate vor continua și anul acesta și pe parcursul anului 2026, iar învățământul va fi cel mai afectat.”
Premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Edupedu.ro că, după măsurile deja aplicate prin pachetul de reformă adoptat anterior – care a crescut normele didactice și a redus anumite burse –, Guvernul nu intenționează să introducă alte reduceri bugetare în educația preuniversitară. Declarația vine în contextul discuțiilor privind o nouă OUG care limitează cumulul salariu-pensie în sectorul public și care nu prevede, în forma analizată, excepții pentru Educație, fapt criticat de sindicatele din învățământ.
Sindicatele din Învățământ au reacționat în urmă cu o zi față de proiectul de OUG și au vorbit despre o intenție a Executivului „de a reduce suplimentar cheltuielile de personal în sistemul de învățământ, printr-un nou act normativ care se discută în aceste zile în spatele ușilor închise de la Palatul Victoria”. Reprezentanții profesorilor au cerut partidelor din coaliție să renunțe la „aceste măsuri absurde”.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Declarațiile complete ale liderului sindical Marius Nistor:
Marius Nistor: „O parte dintre nemulțumiri le cunoașteți cu toții foarte bine. Este vorba de măsurile care au fost asumate de Guvernul Bolojan, prin Legea 141, măsuri care afectează negativ buna funcționare a sistemului de învățământ preuniversitar și universitar. La aceste nemulțumiri se adaugă cele generate de discuțiile care au apărut în spațiul public, vizavi de reducerea cheltuielilor de personal cu încă 10%, educația urmând să nu fie exceptată de la această măsură. Și mai este încă ceva care poate scapă celor care nu lucrează în sistemul de învățământ preuniversitar, cel puțin. Este vorba de problema cumulului pensiei cu salariul. Vreau să fie foarte clar, colegii care lucrează, în momentul de față, la cumul nu ocupă locul niciunui tânăr. Ei vin și ocupă acele posturi la acele discipline unde nu avem resursă umană, mai ales pe partea de științe.
În momentul în care se adoptă această măsură nediscriminatorie de către Guvern, copiii vor rămâne fără profesori calificați în sălile de clasă. Aceasta este realitatea și atunci este clar că nemulțumirile se acutizează, da, devin din ce în ce mai mai puternice și noi suntem obligați să reacționăm.”
Moderatoare: Ceva mai devreme a fost în direct cu noi domnul ministru Daniel David și explica, într-adevăr, faptul că în educație nu ar avea cum să se aplice această interdicție a cumulului pensiei cu salariul la stat, pentru că ar însemna să lăsăm în foarte multe cazuri, pur și simplu, copiii fără dascăli la clasă. Acum, profesorii pensionari sunt cei care, practic, duc greul sistemului. Ajung acolo în zone în care nu se găsesc profesori doritori să meargă.
Marius Nistor: „Aș vrea să vă aduc la cunoștință că domnul Bolojan și guvernul pe care îl reprezintă domnia sa s-au gândit și la astfel de situații în care, dacă se aplică interdicția cumulului pensiei cu salariul și vor avea o criză de resursă umană, o pot rezolva foarte simplu. Iar în cercurile politice se vorbește de o nouă creștere a normei didactice de predare la 24 de ore. Acest lucru nu va rezolva niciun fel de criză. Acest lucru va face sistemul de învățământ mult mai neatractiv decât este în momentul de față, iar reacțiile le vor constata guvernanții noștri cât de curând. Așa că le cer și colegilor mei să fie foarte atenți la tot ceea ce se discută în momentul de față în spațiul public, la toate declarațiile politicienilor noștri. Măsurile de austeritate nu încetează. Măsurile de austeritate vor continua și anul acesta și pe parcursul anului 2026, iar învățământul va fi cel mai afectat.
Am așteptat întâlnirea cu președintele României. Trebuia să aibă loc până în data de 8 noiembrie, ca să discutăm cu cifrele pe masă, vizavi de efectele măsurilor de austeritate în educație. Întâlnirea nu a avut loc, se tot amână. Întrebarea este oare de ce? Ministrul Educației a participat la o întâlnire organizată de UNESCO pe teme de educație, în Uzbekistan, iar acolo s-a discutat foarte clar că sistemele naționale de educație trebuie protejate de măsurile de austeritate. Ori guvernul României este campion la măsuri de austeritate care lovesc în educație. De fapt, se lovește în copii. De fapt, se lovește în viitorul acestei țări. Asta este realitatea. Iar genul acesta de a incita mediul privat împotriva bugetarilor la grămadă, împotriva celor din sănătate, împotriva celor din educație, vă spun că nu este deloc productiv. Vom avea o societate și mai scindată, o societate care nu va face față unor provocări cu care ne-am confruntat cel puțin în ultimii 2 ani. Riscurile devin majore, iar responsabili vor fi doar ei, cei care decid.”