Inconsecvența și ezitarea în decizii și declarații și consecințele lor. Pandemia educației românești – Mircea Bertea

Foto: Mircea Bertea / Arhiva Personală

În opinia noastră, faptul că ne confruntăm cu o situație de urgență nu trebuie să însemne abdicarea de la obligațiile din fișa postului, nici pentru profesori, nici pentru elevi, și, nici într-un caz renunțarea la calitate în educație. Facem ce putem în aceste condiții, dar facem! Cu înțelegere și cu sprijin pentru cei aflați la greu (și aici suntem cu toții într-un fel sau altul: elevi, părinți, profesori, directori, inspectori, ministerul educației, dar mai ales elevii și părinții acestora din rural și din urbanul defavorizat!) inclusiv, dar și cu fermitate în relația cu cei care pot, au mijloace, dar nu fac. Și mă refer aici în primul rând la profesori și apoi la elevi. Altfel, promovăm un egalitarism păgubos, încurajăm nemunca și raportarea unor rezultate false. Ceea ce ar însemna să ne furăm singur căciula educației noastre. Or, un popor educat trebuie să-și păstreze căciula la locul ei.

După cum se cunoaște, fiind un adevăr unanim acceptat, consecvența în decizii, declarații și fapte generează consecințele de oportunitate, garantând rezultatele scontate, oferind și o caracteristică pozitiv-distinctivă de vizibilitate și de imagine publică. Mai știm apoi, pe pielea noastră adânc tăbăcită de infinitele schimbări și “reforme” ale educației românești, că bunele intenții sunt necesare, dar nu și suficiente. Ca urmare, a stabili finalități, obiective și măsuri, a emite decizii, ordine și instrucțiuni pe care ulterior să le negi sau să le neglijezi în afirmații publice și în documente subsecvente este nu numai nerecomandat, ci și periculos, cu deosebire în situații de stare de urgență, când măsurile trebuie să fie imediate, punctuale, eficace și eficiente.

Ne vom referi în acest sens astăzi în mod concret la trei articole din prevederile Instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățarea on-line, document aprobat prin OMEC 4135/21.04.2020 și publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 331 din 23 aprilie 2020, Partea I. Instrucțiunea a fost elaborată cu scopul declarat de a reglementa măsurile la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, al inspectoratelor școlare și al unităților de învățmânt în vederea continuării procesului de învățare pentru elevii din sistemul de învățământ preuniversitar în situația închiderii școlilor și a declarării stării de urgență din cauza pandemiei de Covid-19.

Este vorba de articolele 11, 12 și 14 ale Instrucțiunii și de consecințele pe care le produce sau, dimpotrivă, nu le produce, deși ar trebui să le producă, ordinul de ministru în secțiunea de document subsecvent al acestui ordin, secțiune ce se referă la normele de încheiere a situației școlare din adresa 545/DGIP/28.04.2020 a Ministerului Educației și Cercetării. Așadar, vorbim de o adresă care este ulterioară ordinului de ministru, având ca scop prezentarea măsurilor privind reluarea activității în sistemul de educație după încheierea stării de urgență. Măsurile au fost elaborate de către Direcția Generală Învățământ Preuniversitar a ministerului și aprobate de către secretarul de stat de la preuniversitar Rodica Luminița Barcari.

Revenim la ordinul de ministru 4135. Ce prevăd articolele sus-menționate? La articolul 11 se prevede că părintele (tutorele/susținătorul legal al) elevului are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și participarea elevului la activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ, în timp ce elevii au obligația de a participa la activitățile de învățare online stabilite de unitatea de învățământ (art. 12). Apoi (la art. 14) se menționează că, la reluarea activității de predare-învățare-evaluare în unitățile de învățământ, activitatea suport pentru învățarea online poate fi valorificată de cadrul didactic prin calificativ/notă cu acordul elevului sau cu acordul părintelui/tutorelui legal.

Să urmărim acum dacă aceste prevederi aprobate prin ordin de ministru sunt respectate în documentul subsecvent la care am făcut referire (adresa 545/DGIP/28.04.2020), document elaborat de o direcție generală din minister și aprobat de secretarul de stat de la preuniversitar. Vom analiza în acest sens doar referirile și măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor pe semestrul al II-lea și a mediilor/situației școlare anuale.

Iată ce se prevede în adresa 545/28 aprilie a.c.  a Ministerului Educației și Cercetării în acest sens:

A.

  1. La învățământul primar – se continuă activitățile online, conform planificării activității de către unitatea de învățământ:

B.

  1. La învățământul gimnazial și liceal – se continuă cursurile online, conform planificării activității de către unitatea de învățământ:

Acestea sunt prevederile din adresa MEC în discuție. Reamintim că OMEN nr. 3191/2019 privind structura anului școlar 2019/2020 este în vigoare, ceea ce înseamnă că pentru clasele a XII-a zi și pentru clasele a XIII-a seral și cu frecvență redusă anul şcolar se încheie la data de 29 mai, pentru clasa a VIII-a, în 5 iunie, iar pentru restul claselor în 12 iunie a.c. Dată fiind închiderea școlilor din cauza pandemiei, OMEC 4135/21.04.2020 stabilește intervalul 2-12 iunie ca perioadă de pregătire la clasă pentru examenele de finalizare de ciclu pentru elevii claselor a VIll-a și a XIl-a, cu mențiunea că se vor realiza numai cursuri de pregătire pentru examen, după un orar stabilit de către unitatea de învățământ, cu asigurarea tuturor condițiilor în ceea ce privește prevenirea îmbolnăvirii cu virusul pandemic, precum și a celor de siguranță și confort fizic și psihic al elevilor. Părinții vor evalua riscurile asupra copiilor sau a membrilor familiei în ceea ce privește participarea elevilor la activitățile desfășurate în școală în această perioadă și vor decide dacă aceștia participă sau nu la cursurile de pregătire. Așadar, participarea elevilor la aceste cursuri de pregătire pentru examenele naționale curente este optională, decizia aparținând în întregime familiei elevului. Ordinul de ministru mai prevede că unitățile de învățământ pot organiza aceste sesiuni de pregătire și în sistem online.

Revenind la prevederile din adresa 545/DGIP/28.04.2020 a Ministerului Educației și Cercetării din punctul de vedere al clarității, oportunității, legalității și consecvenței lor cu prevederile OMC 4135/21.04. 2020 și cu alte regulamente, dispoziții și reglementări în vigoare (așadar, neabrogate la această dată), respectiv OMENCȘ Nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, completat și modificat prin OMEN 3027/2018 și OMEN 3750/2019:

O soluție corectă ar putea fi echivalarea situației 4 (a elevului care nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, pentru că a absentat motivat pe durata cursurilor până la închiderea școlilor și n-a avut posibilitatea să participle la școala online care era obligatorie!) cu aceea a elevilor amânați pe semestrul II, situație reglementată de articolul 129 (3) din ROFUIP: ”(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.”

Pe de altă parte, cred că ați observat că la acest ciclu lipsește prevederea referitoare la măsurile care se iau în situația în care pe ambele semestre calificativul la disciplină/discipline este insuficient. Nefiind prevăzută această situație putem trage concluzia că se aplică prevederile art. 126 (1) din ROFUÎP/2016, în vigoare. Altfel, nici nu îndrăznim să credem că, nevorbindu-se despre această situație școlară, ministerul ar putea lăsa loc pentru insinuarea ideii că, pe motiv de pandemie, nu se mai dau/acceptă calificative de insuficient, indiferent de cine, ce și cum, și, prin urmare, promovarea tuturor elevilor din ciclul primar devine regulă și obligație pentru școli…(!?). Ar fi o idee periculoasă, compromițătoare și ilegală ce contravine flagrant prevederilor art. 130 și 131 din ROFUÎP și care ar putea provoca mari prejudicii învățământului românesc și așa mult hulit pe drep, dar mai ales pe nedrept de către cei cărora nu le-a plăcut cartea și școala și care, prin urmare, nici nu înțeleg mare lucru din ce s-a întâmplat și se întâmplă în acest domeniu atât de complex al vieții noastre sociale.

Nu aș dori să se înțeleagă faptul că eu aș pleda pentru corigențe și repetenție la primar. Nici vorbă! După cum se știe, nici nu există repetenție la clasa pregătitoare și la clasa întâi. Discut doar situația din perspectiva măsurilor actuale ale MEC, raportate la prevederile din legislația și regulamentele în vigoare. Și, din câte am înțeles din videoîntâlnirea de azi (7 mai a.c.) cu secretarul de stat de la preuniversitar, Ministerul Educației lucrează la regelemntarea (corectarea) acestei situații și a altora similare (vom vedea la gimnaziu și liceu), urmând să anunțe în curând perioada examenelor de corigență. Se va înlătura astfel mult discutata idee că, prin omiterea referirii la situațiile de corigență și neanunțarea graficului acestor examene, adresa MEC 540/28.04.2020 ar putea oficializa un semestru II și un an școlar fără corigențe și situații de repetenție în învățământul românesc.

_________________________________________________________________________________________________

Despre autor:

Mircea Bertea este Directorul Colegiului Național Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.

 

Exit mobile version