Inconsecvența și ezitarea în decizii și declarații și consecințele lor. Pandemia educației românești – Mircea Bertea

4.030 de vizualizări
Foto: Mircea Bertea / Arhiva Personală
În opinia noastră, faptul că ne confruntăm cu o situație de urgență nu trebuie să însemne abdicarea de la obligațiile din fișa postului, nici pentru profesori, nici pentru elevi, și, nici într-un caz renunțarea la calitate în educație. Facem ce putem în aceste condiții, dar facem! Cu înțelegere și cu sprijin pentru cei aflați la greu (și aici suntem cu toții într-un fel sau altul: elevi, părinți, profesori, directori, inspectori, ministerul educației, dar mai ales elevii și părinții acestora din rural și din urbanul defavorizat!) inclusiv, dar și cu fermitate în relația cu cei care pot, au mijloace, dar nu fac. Și mă refer aici în primul rând la profesori și apoi la elevi. Altfel, promovăm un egalitarism păgubos, încurajăm nemunca și raportarea unor rezultate false. Ceea ce ar însemna să ne furăm singur căciula educației noastre. Or, un popor educat trebuie să-și păstreze căciula la locul ei.

După cum se cunoaște, fiind un adevăr unanim acceptat, consecvența în decizii, declarații și fapte generează consecințele de oportunitate, garantând rezultatele scontate, oferind și o caracteristică pozitiv-distinctivă de vizibilitate și de imagine publică. Mai știm apoi, pe pielea noastră adânc tăbăcită de infinitele schimbări și “reforme” ale educației românești, că bunele intenții sunt necesare, dar nu și suficiente. Ca urmare, a stabili finalități, obiective și măsuri, a emite decizii, ordine și instrucțiuni pe care ulterior să le negi sau să le neglijezi în afirmații publice și în documente subsecvente este nu numai nerecomandat, ci și periculos, cu deosebire în situații de stare de urgență, când măsurile trebuie să fie imediate, punctuale, eficace și eficiente.

Ne vom referi în acest sens astăzi în mod concret la trei articole din prevederile Instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățarea on-line, document aprobat prin OMEC 4135/21.04.2020 și publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 331 din 23 aprilie 2020, Partea I. Instrucțiunea a fost elaborată cu scopul declarat de a reglementa măsurile la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, al inspectoratelor școlare și al unităților de învățmânt în vederea continuării procesului de învățare pentru elevii din sistemul de învățământ preuniversitar în situația închiderii școlilor și a declarării stării de urgență din cauza pandemiei de Covid-19.

Este vorba de articolele 11, 12 și 14 ale Instrucțiunii și de consecințele pe care le produce sau, dimpotrivă, nu le produce, deși ar trebui să le producă, ordinul de ministru în secțiunea de document subsecvent al acestui ordin, secțiune ce se referă la normele de încheiere a situației școlare din adresa 545/DGIP/28.04.2020 a Ministerului Educației și Cercetării. Așadar, vorbim de o adresă care este ulterioară ordinului de ministru, având ca scop prezentarea măsurilor privind reluarea activității în sistemul de educație după încheierea stării de urgență. Măsurile au fost elaborate de către Direcția Generală Învățământ Preuniversitar a ministerului și aprobate de către secretarul de stat de la preuniversitar Rodica Luminița Barcari.

Revenim la ordinul de ministru 4135. Ce prevăd articolele sus-menționate? La articolul 11 se prevede că părintele (tutorele/susținătorul legal al) elevului are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și participarea elevului la activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ, în timp ce elevii au obligația de a participa la activitățile de învățare online stabilite de unitatea de învățământ (art. 12). Apoi (la art. 14) se menționează că, la reluarea activității de predare-învățare-evaluare în unitățile de învățământ, activitatea suport pentru învățarea online poate fi valorificată de cadrul didactic prin calificativ/notă cu acordul elevului sau cu acordul părintelui/tutorelui legal.

Să urmărim acum dacă aceste prevederi aprobate prin ordin de ministru sunt respectate în documentul subsecvent la care am făcut referire (adresa 545/DGIP/28.04.2020), document elaborat de o direcție generală din minister și aprobat de secretarul de stat de la preuniversitar. Vom analiza în acest sens doar referirile și măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor pe semestrul al II-lea și a mediilor/situației școlare anuale.

Iată ce se prevede în adresa 545/28 aprilie a.c.  a Ministerului Educației și Cercetării în acest sens:

A.

  1. La învățământul primar – se continuă activitățile online, conform planificării activității de către unitatea de învățământ:
  • Situația 1: dacă elevul are cel puțin două calificative pe semestrul al II-lea, se încheie situația școlară semestrială cu aceste calificative;
  • Situația 2: dacă elevul are doar un calificativ pe semestrul al II-lea, se poate valorifica activitatea desfășurată online;
  • Situația 3: dacă elevul are doar un calificativ pe semestrul al II-lea, dar nu se poate valorifica activitatea desfășurată online, al doilea calificativ pentru semestrul al II-lea va fi considerat calificativul care reprezintă media elevului din primul semestru;
  • Situația 4: dacă elevul nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, media anuală devine media semestrului I.

B.

  1. La învățământul gimnazial și liceal – se continuă cursurile online, conform planificării activității de către unitatea de învățământ:
  • Situația 1: dacă elevul are cel puțin două note pe semestrul al II-lea (adică până la data de 11 martie, când s-au suspendat cursurile și s-au închis școlile), se încheie media cu aceste note;
  • Situația 2: dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea se poate valorifica activitatea desfășurată online, pentru a doua notă;
  • Situația 3: dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea, dar nu se poate valorifica activitatea desfășurată online, a doua notă pentru semestrul al II-lea va fi considerată nota care reprezintă media elevului din primul semestru la disciplina didactică respectivă. Așadar, se mai acordă o notă, a doua, identică cu media semestrului întâi la material despre care este vorba;
  • Situația 4: dacă elevul nu are nicio notă în semestrul al II-lea, media anuală devine media semestrului I; (Nu se mai acordă note și se încheie doar media anuală, identică cu media semestrului întâi)
  • Situația 5: dacă media din primul semestru este mai mică decât 5, atunci cadrul didactic decide împreună cu elevul data la care acesta poate susține o lucrare scrisă/proiect prin care să fie notat, iar nota de la această evaluare devine media anuală (ca la examenul de corigență); 

Acestea sunt prevederile din adresa MEC în discuție. Reamintim că OMEN nr. 3191/2019 privind structura anului școlar 2019/2020 este în vigoare, ceea ce înseamnă că pentru clasele a XII-a zi și pentru clasele a XIII-a seral și cu frecvență redusă anul şcolar se încheie la data de 29 mai, pentru clasa a VIII-a, în 5 iunie, iar pentru restul claselor în 12 iunie a.c. Dată fiind închiderea școlilor din cauza pandemiei, OMEC 4135/21.04.2020 stabilește intervalul 2-12 iunie ca perioadă de pregătire la clasă pentru examenele de finalizare de ciclu pentru elevii claselor a VIll-a și a XIl-a, cu mențiunea că se vor realiza numai cursuri de pregătire pentru examen, după un orar stabilit de către unitatea de învățământ, cu asigurarea tuturor condițiilor în ceea ce privește prevenirea îmbolnăvirii cu virusul pandemic, precum și a celor de siguranță și confort fizic și psihic al elevilor. Părinții vor evalua riscurile asupra copiilor sau a membrilor familiei în ceea ce privește participarea elevilor la activitățile desfășurate în școală în această perioadă și vor decide dacă aceștia participă sau nu la cursurile de pregătire. Așadar, participarea elevilor la aceste cursuri de pregătire pentru examenele naționale curente este optională, decizia aparținând în întregime familiei elevului. Ordinul de ministru mai prevede că unitățile de învățământ pot organiza aceste sesiuni de pregătire și în sistem online.

Revenind la prevederile din adresa 545/DGIP/28.04.2020 a Ministerului Educației și Cercetării din punctul de vedere al clarității, oportunității, legalității și consecvenței lor cu prevederile OMC 4135/21.04. 2020 și cu alte regulamente, dispoziții și reglementări în vigoare (așadar, neabrogate la această dată), respectiv OMENCȘ Nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, completat și modificat prin OMEN 3027/2018 și OMEN 3750/2019:

  • O primă constatare: La învățământul primar, măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor pe semestrul al II-lea și a calificativelor anuale, situațiile 1-3, pot fi considerate acceptabile, calificativele finale din primar neconstituind (cu 1-2 excepții în curs de elucidare la minister) criterii sau condiționări privind înscrierea elevilor în gimnaziu. Cât privește situația 4 (dacă elevul nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, media anuală devine media semestrului I), ea contravine ROFUÎP în vigoare (Știu, unii ați putea susține că nu este cazul să discutăm despre prevederile ROFUÎP, întrucât este vorba de măsuri excepționale în situații excepționale, respectiv măsurile propuse de MEC sunt aplicate pe durata stării de urgență. Numai că nu este așa. Adresa 545/28.04.2020 se referă expres la măsurile privind reluarea activității în sistemul de educație după încheierea stării de urgență, perioadă în care operează în deplinătatea legalității sale OMEC 4135/2020 care spune că participarea elevilor la cursurile online este obligatorie. Asta ca să fie foarte clar despre ce vorbim. Așadar, din perspectiva acestui ordin de ministru, soluția propusă de DGÎP din MEC pentru situația 4 este neregulamentară, fiind emisă de o autoritate subordonată ministrului și nefiind asumată prin alt ordin de ministru care să modifice prevederile OMEC 4135 la care facem referire.

O soluție corectă ar putea fi echivalarea situației 4 (a elevului care nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, pentru că a absentat motivat pe durata cursurilor până la închiderea școlilor și n-a avut posibilitatea să participle la școala online care era obligatorie!) cu aceea a elevilor amânați pe semestrul II, situație reglementată de articolul 129 (3) din ROFUIP: ”(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.”

Pe de altă parte, cred că ați observat că la acest ciclu lipsește prevederea referitoare la măsurile care se iau în situația în care pe ambele semestre calificativul la disciplină/discipline este insuficient. Nefiind prevăzută această situație putem trage concluzia că se aplică prevederile art. 126 (1) din ROFUÎP/2016, în vigoare. Altfel, nici nu îndrăznim să credem că, nevorbindu-se despre această situație școlară, ministerul ar putea lăsa loc pentru insinuarea ideii că, pe motiv de pandemie, nu se mai dau/acceptă calificative de insuficient, indiferent de cine, ce și cum, și, prin urmare, promovarea tuturor elevilor din ciclul primar devine regulă și obligație pentru școli…(!?). Ar fi o idee periculoasă, compromițătoare și ilegală ce contravine flagrant prevederilor art. 130 și 131 din ROFUÎP și care ar putea provoca mari prejudicii învățământului românesc și așa mult hulit pe drep, dar mai ales pe nedrept de către cei cărora nu le-a plăcut cartea și școala și care, prin urmare, nici nu înțeleg mare lucru din ce s-a întâmplat și se întâmplă în acest domeniu atât de complex al vieții noastre sociale.

Nu aș dori să se înțeleagă faptul că eu aș pleda pentru corigențe și repetenție la primar. Nici vorbă! După cum se știe, nici nu există repetenție la clasa pregătitoare și la clasa întâi. Discut doar situația din perspectiva măsurilor actuale ale MEC, raportate la prevederile din legislația și regulamentele în vigoare. Și, din câte am înțeles din videoîntâlnirea de azi (7 mai a.c.) cu secretarul de stat de la preuniversitar, Ministerul Educației lucrează la regelemntarea (corectarea) acestei situații și a altora similare (vom vedea la gimnaziu și liceu), urmând să anunțe în curând perioada examenelor de corigență. Se va înlătura astfel mult discutata idee că, prin omiterea referirii la situațiile de corigență și neanunțarea graficului acestor examene, adresa MEC 540/28.04.2020 ar putea oficializa un semestru II și un an școlar fără corigențe și situații de repetenție în învățământul românesc.

  • A doua constatare: La învățământul gimnazial și liceal, măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor prevăzute în adresa 540/28.04.2020, din perspectiva respectării celor trei articole ale OMEC 4135/2020, suportă următoarele observații și obiecții fundamentate:
  • La Situația 1: dacă elevul are cel puțin două note pe semestrul al II-lea (adică până la data de 11 martie, când s-au suspendat cursurile față în față și s-au închis școlile), se poate (nu se încheie, cum scrie în adresa 540!) încheia media cu aceste note, în sensul în care participarea elevului la școala online fiind obligatorie și fiind vorba de două luni de astfel de școală, ar fi normal ca fiecare elev să primească măcar o notă pe activitatea prestată în aceste luni online și offline;
  • La Situația 2: dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea se poate valorifica activitatea desfășurată online, pentru a doua notă spune adresa 540. Corect ar fi nu ”se poate”, ci ”se valorifică activitatea desfășurată online și offline, pentru a fi asigurate minimum două note.” Ceea ce nu înseamnă că pe activitatea online sau offline nu se pot da mai multe note. Dimpotrivă, acest lucru îl stabilește profesorul în funcție de situația concretă și de activitatea elevului;
  • La Situația 3: dacă elevul are doar o notă pe semestrul al II-lea, dar nu se poate valorifica activitatea desfășurată online, a doua notă pentru semestrul al II-lea va fi considerată nota care reprezintă media elevului din primul semestru la disciplina didactică respectivă se spune în adresa 540. Aici trebuie nuanțat și văzut de ce nu se poate/nu s-a putut valorifica activitatea online, respectiv dacă elevul a fost bolnav, nu a avut condiții tehnice de comunicare online, profesorul n-a organizat și desfășurat activitate online și offline sau elevul nu a vrut să participe, altfel spus a absentat nemotivat de la o activitate de jumătate de semestru la care, prin ordin de ministru, prezența sa era obligatorie. Și în funcție de aceste situații să se procedeze la măsuri adecvate. Și pentru elev, și pentru profesor (pentru că avem și profesori, nu numai elevi dezinteresați!). Pentru ca să se înțeleagă corect propunerea și poziția mea, precizez că pe toată această perioadă (așadar din 11 martie și până la vacanța de vară) elevii bursieri pe semestrul I continuă să primească bursa și dacă nu au participat deloc la școala online (aproape două luni), desi participarea lor este, prin ordin de ministru, obligatorie. Vi se pare normal și corect? Ministerul ar trebui să reglementeze aceste situații. Cu banii dați degeaba (pe burse și, unde e cazul, pe salariile unor cadre didactice neimplicate deloc în online) s-ar putea cumpăra tablete pentru rural sau pentru școlile din urbanul defavorizat. 
  • La Situația 4: dacă elevul nu are nicio notă în semestrul al II-lea, media anuală devine media semestrului I și la Situația 5: dacă media din primul semestru este mai mică decât 5, atunci cadrul didactic decide împreună cu elevul data la care acesta poate susține o lucrare scrisă/proiect prin care să fie notat, iar nota de la această evaluare devine media anuală (ca la examenul de corigență) trebuie categoric și urgent renunțat, pentru că avem soluții reglementate deja pentru aceste situații prin prevederile articolul 129 (3) din ROFUIP (situație dicutată la prevederile de primar), plus că MEC urmează să prezinte calendarul examenelor de corigență. Si ele o soluție de avarie pentru aceste situații.

_________________________________________________________________________________________________

Despre autor:

Mircea Bertea este Directorul Colegiului Național Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.

 


5 comments
  1. Pt Iulian,
    Am pus și eu această întrebare (referitoare la sugestia din adresa MEC de a se da doar o singură notă pt activitatea online) dnei secretar de stat Barcari ieri, intr-o videoconferință cu directorii și conducerea Inspectoratului Școlar Județean Cluj. Răspunsul a fost fără echivoc: se pot da mai multe note pt activitatea online.
    A promis, de asemenea, că ministerul va publica în curând planificarea sesiunilor de corigențe pt elevii din clasele terminale și pentru ceilalți elevi.
    Rămânem în așteptare!

  2. Ma confrunt cu aceiasi situatie: am elevi care aveau doua note, au participat la activitatile online si vor sa li se treaca o a treia nota. Pentru unii a treia nota inseamna cresterea medei. La fel am elevi fara note care pe parcursul lunilor martie, aprilie, mai au obtinut note online si vor trecerea acestor note. La nivelul ISJ, conducerilor scolilor aceste situatii nu se accepta! Pana la urma ce conteaza: optiunea elevilor sau obtuzitatea ministerului?

  3. Corect, corect, corect. Ptr liceu. La primar nu am citit. Multumim de analiza. Asa imi dadea si mie la “calcul”.
    Platim profesori si elevi care nu fac online.
    Notarea nu e obligatorie si atunci de ce ar mai fi predarea si urmarea cursurilor online obligatorii?
    Parintii sunt obligati sa asigure participarea la doar pe hartie ca si obligatia de a trimite elevul la scoala. Nimeni, vreodata, nu cred ca a fost obligat in vreun fel.
    Multumim

  4. As vrea să stiu si eu care este baza legală prin care un profesor este obligat să ceară acordul elevului și părintelui pentru notă?

  5. Buna ziua,
    In caliatate de parinte a doi copii -un licean si unul in gimnaziu- va multumesc pentru aceste informari si pentru ca semnalati aceste inadvertente. Urmaresc cu interes modul in care copiii mei se implica in activitatea scolara si observ ca sunt materii la care se implica si sunt activi si vocali si materii la care prefera sa asiste cu camera si microfonul oprite. Stim de ce au aceste atitudini diferite- fie din dezinteres fata de materie, fie din antipatie fata de stilul interactiunii, fie din indispozitie.
    In caliatae de voluntar la o asociatie care sustine elevii din mediul rural,observ lipsa de interes fata de situatiile copiilor care ar trebui sa vina la internat pentru a se pregati in zilele 2-12 iunie. S-a trimis parintilor un cap de tabel sa completeze cu DA/Nu participarea la aceste ore de pregatire, dar NU s-a facut nici o informare a acestora asupra modului in care se ogranizeaza scoala pentru a asigura securitatea sanitara a elevilor. Parintii ar trebui sa asume o responsabilitate fara ca macar sa stie ce asuma.
    Nu se comunica ce se intampla daca elevii NU vin la scoala, se asigura sau nu pregatirea lor on-line.Asuma scoala aceasta raspundere?
    Si acest subiect merita atentie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

De ce nu se mai vaccinează românii? Dan Petre, sociolog: Românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință / Lipsă de încredere structurală în autoritate

Teama de reacții adverse, lipsa de încredere în vaccinuri în general, nivelul scăzut de educație științifică, suspiciunile de manipulare – toate sunt subsumate lipsei de încredere în autoritate și duc…
Vezi articolul