România a atras doar 250 de milioane din miliardele de euro disponibili prin programul Horizon 2020, cu rată de succes 12,6% – una dintre cele mai slabe absorbții la nivelul UE

9.975 de vizualizări
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com
Cel mai mare program european destinat cercetării de până acum, Horizon 2020, a trecut în mare parte nebăgat de seamă în România. A șaptea țară din UE, după mărimea populației, a reușit să atragă doar 250 de milioane de euro, dintr-un total de aproape 60 de miliarde disponibili prin acest program la nivelul întregii Uniuni, potrivit datelor oficiale agregate de Comisia Europeană și consultate de EduPedu.ro. Aceasta plasează România pe locul 20 din 28 de state membre (inclusiv Marea Britanie) și pe locul 23 sau mai jos în rândul statelor membre și asociate, potrivit unei analize publicate recent de revista Nature.
  • Horizon 2020 a pus la dispoziție, pe parcursul unei perioade care a început în 2014 și se termină la finalul acestui an, aproape 80 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare, un pachet ridicat menit să atragă mai multe investiții private către susținerea acestui domeniu. Scopul – creșterea competitivității Europei la nivel global, întărirea creșterii economice și creșterea numărului de locuri de muncă. Estimările revistei Nature plasează alocările de până acum la aproape 60 de miliarde de euro.

Potrivit ultimelor date disponibile pe Horizon 2020 Dashboard, pagină a Comisiei Europene actualizată ultima dată luna aceasta, situația României sugerează că banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru cercetare, din 2014 până acum, au trecut în cea mai mare parte pe lângă potențialii beneficiari din România. Astfel:

  • Contribuția netă UE la cercetarea românească, prin Horizon 2020, s-a ridicat la 249,7 milioane de euro
  • Aceasta înseamnă o rată de succes de numai 12,65%
  • Există o prăpastie între București-Ilfov, Cluj și restul țării
  • Au fost semnate 932 de granturi, cu 1412 organizații implicate în proiecte Horizon 2020
  • Au existat 9253 de proiecte depuse și 6.805 propuneri eligibile
Participarea romaneasca la proiecte Orizont Europa – pe regiuni

La nivel de regiuni, dintre cele 1412 de organizații implicate: 

  • Circa jumătate (753) proveneau din București, iar 94 din Ilfov
  • Pe locul 2, la mare distanță de capitală, se situează Cluj, cu 141 de organizații
  • Următoarele clasate, la rândul lor situate la mare distanță de Cluj, sunt Iași, Timiș (cu câte 51 de organizații) și Brașov (48 de organizații).

Topul participărilor arată, la rândul său, diferit de topul beneficiarilor. Dacă Unitatea de finanțare a cercetării, UEFISCDI, a fost pe locul 1 la participări, ea s-a plasat pe locul trei la capitolul bani obținuți, capitol la care pe primul loc se află o companie.

Cele mai multe participări din partea unor organizații românești:

  • UEFISCDI – 63
  • Universitatea Politehnică din București – 48
  • Siveco România – 31
  • Software Imagination&Vision – 29
  • Universitatea din București – 27
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 26
Top organizatii romanesti – absorbtie fonduri Orizont Europa

Cele mai mari finanțări obținute de organizații românești:

  • Clariant Products Ro SRL – 20,58 milioane de euro
  • Universitatea Politehnică din București – 11,78 milioane de euro
  • UEFISCDI – 11,75 milioane de euro
  • Software Imagination&Vision – 10,43 milioane de euro
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 6,27 milioane de euro
  • Siveco România – 6,16 milioane de euro

Aproape 40% din totalul fondurilor au fost atrase de companii private (37,8%), în timp ce organizațiile de cercetare au atras puțin peste un sfert (27,4%), iar universitățile – doar o cincime din fonduri (19,5%).

Cum se poziționează România, cu aceste cifre, în context european?

Revista Nature a publicat, recent, o analiză a diferențelor majore în distribuirea fondurilor pentru cercetare, din Horizon 2020, la nivelul țărilor UE – inclusiv Marea Britanie, fiind vorba de o perioadă de programare pre-Brexit. A șaptea țară ca mărime, din punct de vedere al populației, la nivel european, România se află, la capitolul finanțărilor obținute prin acest program european destinat cercetării, abia pe locul 20 din 28, în urma unor țări precum Cipru, Slovenia, Ungaria sau Republica Cehă.

  • Dacă programul aloca inițial aproape 80 de miliarde de euro, Nature notează că au fost alocați până acum aproape 60 de miliarde de euro. Banii au fost împărțiți între 150.000 de participanți – institute de cercetare, companii sau cercetători-persoană fizică. Rezultatele: aproape 100.000 de materiale publicate și aproximativ 2.500 de mărci și brevete înregistrate.

Nature notează contrastul mare între principalii beneficiari, care de obicei sunt și principalii participanți la bugetul european, pe de o parte, respectiv multe țări, preponderent din Europa Centrală și de Est, care au profitat minimal de pe urma fondurilor Orizont 2020.

Astfel, principalele țări beneficiare au fost Germania – cu aproape 9 miliarde de euro atrase, Marea Britanie (circa 7 miliarde), Franța (circa 6,5 miliarde), Spania (aproape 5,5 miliarde), Italia (aproape 5 miliarde) și Olanda (circa 4,5 miliarde). Alte șapte țări au obținut peste un miliard de euro. Primele trei țări asociate UE, Elveția, Norvegia și Israel, ale căror rezultate sunt luate în calcul în analiza Nature, au obținut la rândul lor între 1 și 2 miliarde de euro.

De notat că Germania, Franța și Italia au contribuit considerabil mai mult, procentual, la bugetul european, comparativ cu procentul din fondurile Horizon 2020 obținute, în timp ce Regatul Unit și Spania au primit, tot ca procent, ușor mai mult decât au contribuit.

  • Comparativ, notează Nature, cercetarea din Polonia, Slovacia, Bulgaria și România, luate împreună, a reușit să atragă foarte puțin peste 1 miliard de euro.

Principalul motiv este identificat, prin intermediul unui cercetător polonez, Janusz Bujnicki de la Institutul Internațional de Biologie Moleculară și Celulară din Varșovia și fost expert european, în faptul că “nivelul finanțării cercetării la nivel național, în țările est-europene, este relativ scăzut”. Un al doilea motiv menționat – integrarea mai slabă a cercetătorilor din aceste țări în rețelele și consorțiile europene.

  • Amintim că, în campania electorală, liderul PNL Ludovic Orban promitea 2% din PIB pentru Cercetare până în 2024, în condițiile în care anul acesta a început cu o alocare bugetară de 0,13% pentru acest domeniu – cea mai mică din ultimii ani. Detalii aici
  • Angajamentul de 2% a fost menținut în programul Guvernului Cîțu, tot pentru 2024, în condițiile mutării Cercetării de la Ministerul Educației la un nou minister.

Document: Principalele cifre pentru România – Orizont Europa 2020

Illustration 109326712 © Tomas GrigerDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Nu stiu ce si de ce ne mira??
    Nu este normal asa?!
    Nu este firesc ca banii de la UE, indiferent de proiect sa nu fie accesati!?
    BA DA!!!
    Cum sa luam bani pe care nu ii puten ” gestiona” in dulcele stil pur romanesc, prin care autoritatile ( a se citi porcii, cefosi, burtosi, nesimtiti, excroci si hoti), adica sa bage banii in buzunar fara sa dea nimeni explicatii.
    Normal, UE- ului trebuie sa ii dai nota explicativa pentru fiecare leut cheltuit… cine s-o faca!?
    Acelasi motiv este si la autostrazi, spitale, institutii publice, invatamant!
    Si jigodiile astea care isi bat joc de tara asta de 31 de ani mai au nesimtirea sa ne cerseasca voturile la fiecare 4 ani!!!

  2. Asa suntem noi romanasii, mancam cercetare pe paine, inovam pana ne ies ochii din cap si tot cu toaleta in fundul curtii ramanem, tot fara apa calda si caldura, tot fara agricultura si industrie, tot importand orice se poate importa etc. “Cercetam” si “inovam” de nici iarba nu mai creste!

  3. Strategia a fost… este.. si va fi sa ramanem prosti . Cel putin inca 100 de ani. Votantii adevarati traiesc cu ulei , faina si palinca. Cartile sunt pentru “visatori si filozofi” .
    Mai bine un lobotomizat cu burta plina , decat un educat nemanevrabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like