Angajații din învățământ și asistența medicală, sectoare esențiale în pandemie, au printre cele mai mici salarii în rândul adulților cu studii superioare – raport

33.178 de vizualizări
Foto: © Kantver - Dreamstime.com
Foto: © Dreamstime.com
Salariile persoanelor cu studii superioare care lucrează în învățământ și în asistența medicală sunt mult inferioare altor profesii ce presupun studii universitare, în condițiile în care angajații din ambele domenii – învățământul și medical-sanitar – și-au confirmat, în pandemie, rolul vital pentru societate în ansamblu, arată un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD), publicat săptămâna aceasta. Documentul nu face referiri directe la România, însă alte rapoarte oferă referințe ce arată că situația este, în această țară, mai problematică decât în alte țări din regiune și din Europa.

Potrivit raportului menționat, în toate țările OECD angajații cu studii superioare câștigă, în medie, mai mult decât cei cu studii medii, existând însă variații considerabile în funcție de domeniul de studiu. Astfel, în medie la nivelul organizației, angajații din domeniile cu cele mai mari câștiguri (medicină, stomatologie) câștigă de două ori mai mult decât cei din domeniul cu cele mai mici venituri, cel al artelor. În acest domeniu, profesioniștii din multe țări câștigă mai puțin decât persoanele care au terminat doar liceul.

Analiza OECD pleacă de la numărul de angajați cu studii superioare, raportat la venituri. Aici, se remarcă faptul că țările nord-europene, dar și multe țări vest europene au un număr peste medie de adulți cu studii superioare, dar în cele mai multe dintre acestea câștigurile relative sunt sub media înregistrată la nivel de organizație (este notată, însă, diferența mare între diverse domenii de activitate). Pe de altă parte, cele mai multe țări central și est-europene înregistrează procente mai mici de adulți cu studii superioare, sub media OECD de 37%. Dintre aceștia, în rândul națiunilor luate în calcul în analiza OECD, slovacii și cehii se încadrează în media veniturilor la nivelul organizației, Polonia și Letonia – sub media veniturilor, în timp ce Ungaria raportează venituri peste media OECD.

  • De notat că, potrivit ultimului Raport Bologna, România înregistrează cele mai mici procente de adulți cu studii superioare, din populația totală, înregistrând în 2018 sub 25% (procent care reprezintă media generală pentru Cehia) pe toate categoriile de vârstă: 24,9% pentru 25-34 de ani,22,7& pentru 35-44 de ani, 13,8% pentru 45-54 de ani, 9,4% pentru 55-64 de ani. Detalii despre Raportul Bologna 2020
Raport OECD – Fig. 1

OECD compară și principalele domenii de activitate, din punct de vedere al veniturilor adulților cu studii superioare. Aici, educația și asistența medicală ocupă penultimele locuri, depășind doar domeniul artelor, fiind depășite cu mult de sectoarele medical, inginerie, IT&C, afaceri, administrație și drept, științe naturale, statistică și matematică, dar și de științele sociale și jurnalism.

Raportul arată că, în medie la nivelul organizației, angajații cu studii superioare din educație și asistență medicală câștigă în medie cu 35% mai puțin decât cei din domenii precum ingineria, producția industrială sau construcțiile.

  • Aici, România are o situație similară mediei OECD – potrivit unui alt raport, publicat de platforma Eurydice a Comisiei Europene, în România profesorii câștigă cu până la o treime mai puțin față de angajații din alte sectoare ce presupun studii superioare, precum industria, construcțiile sau serviciile – mai multe despre analiza Eurydice despre veniturile profesorilor, comparativ cu alte profesii
Raport OECD – Fig. 2

Aceste diferențe substanțiale complică situația de pe piața muncii, unde, ca urmare a pandemiei, a crescut sau va crește cererea de personal cu studii superioare în domenii-cheie, cum sunt cele ce oferă compensații financiare reduse, precum învățământul sau asistența medicală. Dar, arată raportul OECD, stimulentele financiare nu sunt pot reface echilibrul între cerere și ofertă. Pe lângă sectoarele esențiale menționate, și altele au mare nevoie de oameni: “pe măsură ce tehnologiile se dezvoltă rapid, lipsa de lucrători calificați care au studii de IT&C s-ar putea infensifica în anii următori, dacă tendințele se mențin.”

De aceea, afirmă documentul citat, autoritățile trebuie să înțeleagă motivele pentru care studenții aleg un domeniu sau altul, pentru a putea prezice și răspunde nevoilor de pe piața muncii, atât pentru evoluții predictibile – precum cele legate de tehnologie, cât și pentru evoluții ieșite din comun, precum cele determinate de pandemie.

Photo 102335606 © KantverDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comentarii
    1. Tu desteapto, ala cu minim pe economie castiga 21 de milioane cu opt clase , se duce acasa si doarme linistit. Eu, dupa sute de examene, atestate, grade si 14 ani vechime castig 25. Si acasa o iau de la capat si-mi fac nervi si predau cu toate resursele mele si ni se impun: voluntariat, peste program, sambetw, duminici la scoala.

      1. Doamnă ala cu 8 clase cum spuneti va platese salariile si nu se duce acasa si doarme linistit.Ala munceste si 15 ore pe zi pt salariul ala de 21 sa-si intretina familie si casa si sa cotizeze la stat pt toti bugetarii care vb ca saracii ei au scoala au examene si au salarii mici.Sa va fie rusine ca luati o gramada de bani si de la prostii de parinti care va umplu buzunarele.Nu va convin salariile?Puteti sa va dati demisia si duceti-va si lucrati cu unul cu 8 clase sa vedem mai spuneti ca este usor…

    2. Compari mere cu pere.
      Niște oameni cu studii superioare și care lucrează cu sute de elevi zilnic, nu pot fi ținuți pe salarii de muncitori necalificati.
      Daca este sa comparam mere cu pere, mai degrabă sa spunem ca un medic are salariul de patru ori mai mare decât un profesor.
      Nu ma refer la gărzi, ci la salariu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mirabela Amarandei, despre proiectul PLUS pe Educație: Mă tem că gândirea antreprenorială va ajunge desuetă într-o lume a sărăciei acentuate și a unui sistem de educație irelevant

“Mă tem că gândirea antreprenorială va ajunge desuetă într-o lume a inegalităților de șanse, a sărăciei acentuate și a unui sistem de educație irelevant”, avertizează Mirabela Amarandei, cercetător doctorand la…
Vezi articolul

La începutul viitorului an școlar, copiii vor fi categoria de populație cu cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva Covid-19. “E imperativ” ca școlile să se pregătească – Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

În momentul în care școlile europene se vor deschide pentru noul an 2021-2022, copiii și adolescenții vor fi devenit categoria de vârstă cu cea mai scăzută rată de vaccinare de…
Vezi articolul

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul