Recomandări pentru copiii refugiați din Ucraina și pentru cei care le asigură educația în țara-gazdă, pe baza experienței crizei refugiaților din Mediterană – expert britanic

334 de vizualizări
Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.com
Activitățile sociale sunt utile, dar nu pot înlocui școala, în condițiile în care întreruperea învățării poate fi sursă de traumă pentru copiii refugiați din Ucraina, confruntați deja cu separarea familială și care au fost poate chiar martorii conflictului armat, atrage atenția un expert britanic, pe baza experienței crizelor umanitare de la Mediterană, din ultimul deceniu. Acesta face, pe blogul Institutului pentru Educație al University College London, o serie de recomandări atât pentru familiile cu copii refugiate din calea războiului, cât și pentru cei care îi primesc și le oferă servicii educaționale.
  • Recomandările sunt făcute de Brad Blitz, profesor de politici internaționale în cadrul Institutului pentru Educație al UCL – Facultatea de Educație și Societate, care a lucrat în cadrul proiectelor de primire a refugiaților în Marea Mediterană și Afghanistan.

Potrivit acestuia, persoanele care iau calea refugiului este bine să aibă acces la copii ale documentelor de identitate, documente medicale și, în cazul elevilor, la documentele ce atestă școlarizarea sau calitatea de student, care pot fi încărcate pe sisteme securizate de email sau de stocare.

Copiii, mai arată el, au nevoi specifice, ce țin inclusiv de trauma produsă de separarea familiilor, de starea de război și de întreruperea activităților școlare. Din acest punct de vedere, el arată că activitățile sociale organizate pentru copiii refugiaților în Grecia, de exemplu, sunt de ajutor, dar nu pot înlocui școala, iar țările gazdă ar trebui să depună eforturi pentru a reduce cât se poate de mult perturbarea educației acestor copii și pentru a-i integra la nivel local.

“Trebuie să ne amintim că printre refugiați vor fi profesori ucraineni, care au cea mai bună pregătire pentru a-i ajuta pe copiii refugiați și pentru a organiza o tranziție de la un sistem la altul”, notează autorul citat. El semnalează că școala îi ajută și pe părinți, deoarece le oferă timp pentru a-și manifesta suferința fără să aibă copiii în preajmă, dar și să-și vadă de propriile nevoi.

Profesorul mai atrage atenția asupra unei nevoi aparte: conflictul din Ucraina este unul identitar, în care Vladimir Putin încearcă să șteargă identitatea politică a unui stat suveran. Iar în aceste condiții serviciile de educație asigurate de țara gazdă ar trebui să insiste pe identitatea distinctă a Ucrainei și pe tradițiile democratice, păstrând activități istorice, culturale și sociale, după cum sunt ele împărtășite de refugiați în general și de profesorii refugiați în particular.

Recomandările complete ale lui Brad Blitz.

Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Președintele Academiei Române sare în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a, și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici: La liceu nu se pot face experimente de creativitate cu elevii decât în limite rezonabile, mai ales la cenaclurile literare

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ia poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a…
Vezi articolul

O discuție cu ChatGPT despre “România Educată”: Nici inteligența artificială nu pricepe cum a început și cum va continua proiectul / Programul AI susține că acesta a fost “dezvoltat și implementat de către Guvern” în 2018, când miniștri erau Valentin Popa și Ecaterina Andronescu

Modul cum a evoluat proiectul prezidențial “România Educată” pe parcursul ultimilor șapte ani, de când a fost propus de președinte până la a doua variantă a unui pachet legislativ încă…
Vezi articolul
Cât de mulți elevi sunt într-o clasă?

EXCLUSIV Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? Statisticile cu care lucrează Ministerul Educației: În medie, la nivel național sunt aproape 22 de elevi per clasă. Cifre foarte mari pentru preșcolar și mari în primar și liceu

Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? O problemă acută a învățământului românesc a fost adusă în prim-plan de criza Covid-19 și de imposibilitatea de a asigura distanțarea între elevi,…
Vezi articolul