Președintele Klaus Iohannis a dat informații false când a argumentat decizia ca școlile să rămână închise. Marți, a încercat să dreagă situaţia. Cazul “exemplului din Franța”

Când a anunțat, luni, decizia ca majoritatea elevilor să nu se mai întoarcă la clasă în acest an școlar, președintele Klaus Iohannis a apelat la o informație falsă. Marți seară, când a susținut o nouă conferință de presă, el a încercat să dreagă situația, susținând că ceea ce a spus luni ar fi avut alt sens – lucru care nu se susține, după o scurtă verificare a declarațiilor. Este vorba despre singura informație de context internațional referitoare la procesul de redeschidere a școlilor, de altfel singura informație cu putere de exemplu dintre cele oferite luni de președinte. În rest, argumentația lui a apelat la cazuistica generală a epidemiei (numărul mare de cazuri înregistrate zilnic în continuare) și riscuri potențiale luate în considerare în privința redeschiderii școlilor.

Când a ținut luni declarațiile publice, președintele României a argumentat astfel nevoia ca școlile să nu se redeschidă în acest an școlar:

• o considerație generală: “epidemia nu s-a terminat”
• considerații referitoare la numărul în continuare ridicat de cazuri înregistrate zilnic – peste 400 “ieri”, “avem astăzi peste 300” – de unde reiese că nu se poate vorbi despre o încetinire a epidemiei sau despre o relaxare
• considerații generale despre riscuri: “din punctul nostru de vedere” există două riscuri majore posibile – elevii să ducă boala la școală și să ducă boala de la școala acasă

Singura informație precisă oferită, cu privire la impactul redeschiderii, a vizat un caz din Franța. Informația a fost fals prezentată, după cum reiese din lămuririle oferite marți de Președinție.

Ce a spus luni președintele:

• Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă. Deci, lucrurile nu sunt absolut deloc simple.

Întrucât informația referitoare la cazul francez era surprinzătoare și de mare impact – deschiderea “experimentală” a unor școli franceze, cu riscurile asociate, înaintea redeschiderii oficiale anunțate pentru luna viitoare – , EduPedu.ro a considerat că aceasta ar fi trebuit să fie pe larg reflectată în presa franceză și internațională.

Întrucât nu am găsit nici o urmă de informație care să facă referire la un astfel de experiment, EduPedu.ro a solicitat detalii Administrației Prezidențiale, dar și Ministerului francez al Educației.

A răspuns, marți, Președinția:

“Răspuns solicitare

Ca urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm faptul că referirea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la contextul epidemiologic francez se bazează pe informațiile primite de la Ministerul Educației și Cercetării, care au inclus și următoarele elemente:

Un studiu realizat, în intervalul 30 martie-4 aprilie 2020, de Institutul Pasteur, Universitatea Paris și Autoritatea de Sănătate Publică din Republica Franceză asupra elevilor și profesorilor din Departamentul Oise, o zonă în care au fost înregistrate îmbolnăviri și spitalizări cu COVID-19 în rândul elevilor și profesorilor. Conform acestui studiu, „formarea imunității de masă se realizează într-o perioadă lungă de timp și că ridicarea măsurilor restrictive este un proces complex și de durată”.

O situație întâlnită în unitățile de terapie intensivă din Marea Britanie, unde sunt tratați copii cu reacții severe care pot fi datorate infecției cu coronavirus.

Departamentul Comunicare Publică”

Ce a declarat în această seară preşedintele, întrebat în conferinţa de presă despre acest subiect:

Întrebare: Ați dat ieri un exemplu din Franța, ați spus că s-a redeschis experimental o școală. Oficialii francezi vă contazic.

• Răspuns: “Informația e corectă, e un exemplu corect. Uni ați cerut informația, e un studiu făcut de Institutul Pasteur, e verificabil. Am spus că există un exemplu care ne arată că situația în școli de complicată. Însă decizia de a nu deschide școlile în România s-a bazat pe faptul că distanțarea nu poate fi realizată, elevii merg de acasă la școală și pot duce boala acolo sau pot duce boala acasă. Iar unii trăiesc și cu bunicii. Din aceste motive, și încă altele, am decis să nu redeschidem școlile, decât pentru clasele terminale. Acești elevi din clasele temrinale nu sunt obligați, au oportunitatea să meargă pentru a-și pregăti examenele. Sunt și multe alte exemple pe care nu le-am mai dat. Puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie, de a nu se deschide școlile până în septembrie. În Danemarca însă, s-au deschis școlile, dar probabil că acolo sunt alte condiții, mai puține școli fără apă curentă sau cu lucrul în schimburi”, a spus Klaus Iohannis.

Or, niciunul dintre cele două cazuri menționate în răspunsul scris al Președinției sau cel reluat în conferinţă de Klaus Iohannis nu face referire la redeschiderea școlilor.

În primul caz, cel la care a făcut trimitere președintele Iohannis în declarația sa de luni, nu este vorba despre copii care s-au infectat după ce școala s-ar fi deschis experimental. Nu era “școala”, ci o școală, nu s-a “deschis”, ci era deschisă la începutul epidemiei în Franța și nu s-a întâmplat nimic experimental acolo, care să reiasă din studiul citat.

Mai precis, este vorba despre un studiu efectuat pe o comunitate restrânsă asociată unui liceu din departamentul frances Oise, grav afectat de la începutul epidemiei. În cadrul studiului efectuat între 30 martie-4 aprilie, elevii acelui liceu, părinții și personalul școlii au trebuit să completeze un chestionar ce a acoperit istoricul simptomelor începând cu mijlocul lunii ianuarie. Participanților li s-au făcut și teste de sânge pentru a verifica existența anticorpilor anti-SARS-CoV-2, teste efectuate și la centre de donare de sânge din zonă. Zece dintre participanți fuseseră spitalizați de la mijlocul lunii ianuarie.

• Studiul a constatat, între altele, o rată medie de atac a infecțiilor de 25,9%, prezența unor anticorpi la 171 dintre cei 661 de participanți (vârsta medie 37 de ani), zero decese cauzate de infecția cu noul coronavirus și rată a spitalizării de 5,3%.

Informații similare celor vehiculate în declarația publică de președinte fuseseră folosite și de ministrul Nelu Tătaru, într-un interviu acordat duminică publicației Libertatea. Nelu Tătaru spunea, atunci:

“Am vorbit chiar sâmbătă în Franța, care a redeschis parțial școlile (informație falsă – n.red.), și au apărut deja cazuri de infectare și în rândul copiilor, și în cel al cadrelor didactice. Primele semne după redeschidere nu sunt încurajatoare. Vom vedea. Toată Europa gândește acum pe termene de două săptămâni. Haideți să vedem ce se întâmplă.”